Companiile care au codurile CAEN 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre) și 5229 (alte activități anexe transporturilor) au realizat în 2020 o cifră de afaceri de 2.993,34 de milioane de euro, ușor peste cea din 2019, și un profit de 169,20 de milioane de euro, semnificativ mai mare decât în anul anterior. În ceea ce privește numărul de firme din cele două domenii, acesta a crescut ușor, până la 2.970, iar numărul de angajați a scăzut puțin, până la 43.919. Cât despre codul CAEN 5210 (depozitări), cifra de afaceri la nivel național a fost în 2020 de 492,30 de milioane de euro și profitul de 33 de milioane de euro, realizate de 528 de firme, cu 5.119 angajați.
În topul celor mai mari cifre de afaceri realizate de firme cu coduri CAEN 5221 și 5229 (firme de transport/expediții, operatori de logistică, agenți de shipping, platforme intermodale ș.a.) sunt în 2020, ca și în 2019, și la foarte mare distanță de restul județelor, Bucureștiul și Ilfovul, care au în total 1.667,90 de milioane de euro, în creștere față de cele 1.560 de milioane de euro din 2019. Și poziția a doua este ocupată de același județ în cei doi ani, Bihor, cu 222,90 de milioane de euro în 2019 și 219,10 în 2020, deci în ușoară scădere.
Pe locul al treilea în 2020 urcă o treaptă Giurgiu (datorită în principal centrelor logistice de la autostrada București-Pitești, care de la km. 23 sunt situate în județul Giurgiu), cu 146,90 de milioane de euro, față de 124,88 în 2019, și face schimb cu Constanța, care crește totuși de la 126,50 la 143,50 de milioane de euro.
Următoarele trei poziții sunt neschimbate în cei doi ani, fiind ocupate, în ordine, de Timiș (133,60, față de 124,50 de milioane de euro în 2019), Arad (103,20 în 2019 și 109,90 în 2020) și Cluj (75,10/124,50). Iașiul este singura intrare nouă în Top 10 din 2020, cu 52,70 de milioane de euro, iar clasamentul se încheie cu Brașov (42,60 de milioane de euro în ambii ani) și Prahova (38,70/37,20 de milioane de euro).
Cu alte cuvinte, cu trei excepții (Bihor, Arad și Prahova), județele din Top 10 au înregistrat creșteri față de 2019, cea mai mare dintre ele fiind în Cluj.
Pe ultimele 10 poziții în topul după cifra de afaceri se află nouă județe care au ocupat și în 2019 aceste locuri, chiar dacă nu în aceeași ordine (Vrancea, Ialomița, Tulcea, Bistrița-Năsăud, Brăila, Gorj, Bacău, Covasna și Teleorman), cu totaluri cuprinse între 1,364 și 4,500 de milioane de euro, valori mai mari decât în 2019. Față de clasamentul din 2019, Vaslui a ieșit din această parte codașă a clasamentului, având în 2020 8 milioane de euro, și locul i-a fost luat de Olt, cu 4,091 de milioane de euro.
În ceea ce privește depozitarea, clasamentul are în frunte București+Ilfov, cu 102,80 de milioane de euro, urmate de Timiș (50,50 de milioane de euro), Constanța (41,40), Satu Mare (36,80), Teleorman (35,10), Neamț (34,60), Botoșani (23,80), Mureș (22,20), Tulcea (17,80) și Bihor (14,30 de milioane de euro).
Profitul județelor fruntașe a crescut în 2020
Bucureștiul și Ilfovul sunt județele care înregistrează și cele mai mari profituri din logistică atât în 2020, cât și în 2019, și tot la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 83,20 de milioane de euro, față de 70,10 milioane de euro în 2019.
Clasamentul continuă, ca și în 2019, cu Constanța, cu 15,30 de milioane de euro, în creștere față de cele 14,20 de milioane de euro din anul anterior, Bihor (9,70/7,50 de milioane de euro) și Timiș (6,88/5,30). Pe locul al cincilea urcă în 2020 Giurgiu, cu 6,30 de milioane de euro, față de 4,35 de milioane de euro în 2019, iar pe al șaselea, tot în urcare, este Aradul, cu 4,66/4,47 de milioane de euro. Clujul a coborât două poziții, având un profit total de 3,70 de milioane de euro, în scădere față de cele 4,60 de milioane de euro din 2019 (singura scădere dintre primele 10 județe). Top 10 se încheie cu Prahova (3,28/3,23 de milioane de euro) și cu două prezențe noi: Iași, cu 2,57 de milioane de euro, și Sibiu, cu 2,54 de milioane de euro.
Dintre județele aflate în Top 10 în funcție de profit, nouă se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Sibiului, care în topul după cifra de afaceri este pe locul al 14-lea. Acesta ia locul Brașovului, aflat în Top 10 după cifra de afaceri, dar pe locul al 13-lea în topul după profit.
Cele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică sunt în 2020 Bacău, Caraș-Severin, Tulcea, Gorj, Brăila, Bistrița-Năsăud, Vrancea, Covasna, Ialomița și Teleorman, cu profituri totale între 563.460 și 183.428 de euro. Față de 2019, Botoșani și Alba au urcat cât să părăsească ultimele 10 poziții, iar locul le-a fost luat de Caraș-Severin și Bistrița-Năsăud.
Pe primele zece locuri în ceea ce privește profitul din depozitare sunt București+Ilfov (7,70 de milioane de euro), Constanța (6,50), Satu Mare (2,40), Timiș (1,70), Mureș (1,70), Bihor (1,20), Iași (1,10), Argeș (962.081 de euro), Tulcea (957.638 de euro) și Botoșani (927.154 de euro).
Giurgiu, fruntaș ca cifră de afaceri și profit, dar cu un număr mic de firme
În topul județelor cu cele mai multe firme de transport, expediții și logistică sunt, ca și în 2019, București+Ilfov, cu 885, față de 606 în 2019, Constanța, cu 203, față de 197, Bihor (194/189), Cluj (164/149), Timiș (149/136) și Arad (106/98), deci toate județele de pe primele șase locuri sunt în creștere și ocupă aceleași poziții ca în anul anterior.
Modificările față de 2019 sunt urcarea Brașovului pe locul al 7-lea, cu 87 de firme – devansând ocupantul acestei poziții din 2019, Argeș, care coboară în 2020 un loc – și urcarea în Top 10 a Mureșului, cu 71 de firme. În timp ce Sibiul este în ambii ani pe locul al 9-lea, cu 76 de firme în 2020 și 74 în 2019.
Pe ultimele 10 poziții sunt aceleași județe din 2019: Tulcea, Vaslui, Gorj, Brăila, Călărași, Covasna, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Teleorman și Botoșani, având de la 19 la șase firme din industrie.
Județele cu cele mai multe firme cu cod CAEN 5210 sunt București+Ilfov (114 companii), Constanța (39), Cluj (33), Timiș (30), Bihor (30), Arad (19), Argeș (18), Bacău (16), Dolj (16) și Prahova și Iași (câte 15).
În Top 10 după numărul de firme se află șapte care sunt și în Top 10 după cifra de afaceri. Lipsesc Giurgiu – unde sunt doar 26 de companii de logistică, dar care realizează o cifră de afaceri ce plasează acest județ pe locul al treilea în topul național (și pe locul al cincilea ca profit), ca dovadă de cât de mari sunt ele – Prahova și Iași. Și tot acestea trei apar în Top 10 după profit și lipsesc din Top 10 după numărul de firme.
Topul după numărul de angajați, similar celor după cifră de afaceri și profit
Județele fruntașe ca număr de angajați în firme de logistică sunt, ca și în 2019, București+Ilfov, cu 31.537, în scădere față de cei 32.492 din 2019, Bihor (1.600, față de 1.503 în 2019) și Constanța (1.154, față de 1.172, deci în ușoară scădere). Pe locul al patrulea se află de această dată Giurgiu, cu 1.097 de angajați, cu o poziție mai sus decât în 2019, când avea 946. De fapt aici avem o inversare de locuri cu Brașov, care de data aceasta este pe locul al cincilea, cu 1.072 de angajați în logistică, față de 1.170 în 2019 (din nou o scădere). Clasamentul continuă cu Arad (974/918), Timiș (768/688), Cluj (649/581), Prahova (561) și Dâmbovița (416).
Iar pe ultimele 10 locuri sunt Vaslui, Brăila, Gorj, Buzău, Olt, Alba, Ialomița, Bacău, Covasna și Teleorman, având de la 78 la 23 de angajați în logistică în 2020. Față de 2019 lipsesc din clasamentul județelor codașe Vrancea și Bistrița-Năsăud, și au coborât până pe aceste ultime locuri Tulcea și Brăila.
Primele județe în ceea ce privește numărul angajaților în firme care au cod CAEN 5210 sunt București+Ilfov (1.494), Timiș (919), Constanța (557), Bihor (305), Satu Mare (214), Maramureș (173), Brașov (146), Neamț (123), Tulcea (115) și Teleorman (93).
Top 10 după numărul de angajați seamănă în foarte mare măsură cu Top 10 după cifra de afaceri și cu Top 10 după profit (numai Iașiul este absent din topul după numărul de angajați, dar apare în celelalte două, în rest nouă județe sunt în toate cele trei clasamente), și mai puțin cu cel după numărul de firme (Giurgiu, Prahova și Dâmbovița fiind fruntașe ca număr de angajați, dar nu și ca număr de firme, ceea ce arată că aici este vorba de companii mult mai mari, deci de o medie mai mare de angajați/firmă).
