Conform unui studiu recent al companiei de consultanță internațională Horváth, în ultimii ani direcțiile de dezvoltare a industriei ambalajelor au fost marcate de conștientizarea sporită a publicului cu privire la necesitatea protecției mediului, alături de norme mai stricte care să preîntâmpine irosirea resurselor și producerea deșeurilor – deși mai sunt multe de realizat pentru diminuarea risipei. De exemplu, în 2018, dacă totalul deșeurilor de hârtie, carton și plastic, generate anual, ar fi fost calculat pe locuitor, ar fi rezultat 218 kg pentru fiecare cetățean al Germaniei și 105 kg pentru fiecare cetățean al Austriei.
Deși provocările privind reducerea impactului ambalajelor asupra mediului rămân însemnate, iar rezultatele în diminuarea deșeurilor sunt inegale, de la o țară la alta, în Europa se reușește reciclarea ambalajelor în proporție de 90% (pentru ambalaje de metal), 87% (hârtie și carton), 84% (sticlă), 47% (plastic) și 25% (lemn). Procentele ar putea crește, din moment ce peste 70% dintre europeni își declară o preferință pentru ambalajele prietenoase cu mediul, care se pot refolosi, sunt biodegradabile și compuse în proporție tot mai mare din hârtie, în detrimentul materialelor plastice.
O altă tendință identificată de studiul Horváth este dezvoltarea soluțiilor „Smart Packaging”, care devin un diferențiator puternic pentru jucătorii din industrie. Pe termen lung, succesul pe piața ambalajelor va fi de partea celor care vor ști să îmbine proprietățile de ambalare inteligente, cum ar fi trasabilitatea, interacțiunea cu produsul ambalat sau cerințele legate de tehnologia senzorilor, ceea ce va face ca produsul și ambalajul să crească împreună, ca un întreg.