Platformele de retail, companiile de producţie, transport şi logistică au sărit în ajutorul refugiaţilor ucraineni care au dorit să intre pe piaţa muncii din România. Potrivit datelor colectate de Tranzit de la Ministerul Muncii, la 1 aprilie erau înregistrate peste 1.300 de contracte active începute după 24 februarie 2022.
Încă de la începutul lui martie, Ministerul Muncii anunţa flexibilizarea legislaţiei pentru accesul la locuri de muncă al refugiaţilor ucraineni. Este vorba despre OG nr. 20/9 martie, care le dă dreptul acestora să lucreze fără obţinerea unui aviz de muncă. De asemenea, persoanelor angajate li se prelungeşte dreptul de şedere în scop de muncă, peste cele 3 luni aferente statutului de refugiat, fără a le fi necesară o viză de lungă şedere. Chiar şi dacă nu deţin diplomele sau actele care să le ateste competenţele, se pot angaja pe o perioadă de maximum 12 luni prin completarea unei declaraţii pe proprie răspundere prin care afirmă că îndeplinesc criteriile profesionale ale jobului pe care urmează să îl ocupe, după care au posibilitatea să prelungească pentru 6-12 luni în baza aceleiaşi declaraţii pe propria răspundere. Acest răspuns pro activ şi rapid al României a făcut ca refugiaţii să poată fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare şi să poată astfel beneficia şi de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şomaj în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Condiţia a fost să se înregistreze în prealabil la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă Judeţene, respectiv din municipiul Bucureşti. Aşadar, ne-am îndreptat atenţia către ANOFM, de unde am aflat că la data de 20 aprilie 647 de ucraineni erau înregistraţi în evidenţe, dintre care 382 nou angajaţi pe piaţa muncii prin intermediul ANOFM. „Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaţi sunt: confecţioner cablaje auto, specialist industria auto, confecţioner industria textilă, muncitor în domeniul construcţiilor, violonist, şofer, meserii din industria HoReCa, reprezentant comercial etc.“
Pe de altă parte, la apelul lansat de autorităţi şi societatea civilă au răspuns pozitiv, potrivit datelor oficiale, 247 de companii care şi-au arătat disponibilitatea expresă de a încadra în muncă cetăţeni ucraineni, declarând 3.932 de locuri de muncă vacante disponibile pentru aceştia. Pe judeţe, cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina înregistraţi în evidenţele autorităţilor sunt în Suceava (74), Arad (73), Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (62), Bucureşti (44) şi Timiş (41). Principalele domenii de activitate unde sunt oferite posturi sunt în industria ospitalităţii (restaurante), dar şi în automotive, respectiv „fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule“, „fabricare echipamentelor electrice pentru autovehicule“ şi „fabricare material rulant“. ANOFM a ţinut să precizeze „că baza de date este dinamică, actualizându-se periodic, în funcţie de locurile de muncă declarate de angajatori, de valabilitatea ofertelor, precum şi de numărul repartiţiilor emise în vederea ocupării“. Refugiaţii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă şi eliberarea unui permis unic, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă. „Încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina şi care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă se poate realiza (mai puţin pentru/în profesiile reglementate) în baza declaraţiei pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadraţi. Această declaraţie a fost tradusă în limba ucraineană şi a fost postată pe site-ul www.anofm.ro.“
Potrivit Ministerului Muncii, la începutul lui aprilie erau înregistrate 1.362 de contracte active cu începere după 24 februarie 2022. Cele mai multe figurează în Bucureşti, respectiv 350, Bistriţa (201), Arad (144), Timiş (85), Maramureş (69) şi Cluj (55). Din punct de vedere al domeniilor în care au fost angajaţi cetăţenii ucraineni, transportul şi depozitarea numără 59 de contracte. Primele locuri sunt deţinute de industria prelucrătoare (539), construcţii (278), HoReCa (127) şi service reparaţii auto-moto (95).
Pliante şi campanii de informare
Pentru a-i ajuta să se integreze mai uşor, ANOFM a elaborat un pliant în limbile română, ucraineană şi engleză, pe care l-a postat pe site-ul propriu şi pe reţelele sociale. Pliantul conţine un cod QR cu datele de contact ale tuturor agenţiilor judeţene, locale sau puncte de lucru. Totodată, angajaţii agenţiilor teritoriale s-au deplasat la punctele de trecere a frontierei, gări, autogări, aeroporturi şi alte puncte des tranzitate pentru a distribui pliantele, precum şi pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor ucraineni cu informaţii referitoare la modalităţile de integrare pe piaţa muncii din România. „Conducerile agenţiilor judeţene au colaborat cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), unităţile administrativ-teritoriale (UAT), ONG-urile şi Instituţiile Prefectului din judeţele aferente pentru a facilita accesul pe piaţa muncii al refugiaţilor ucraineni, dar şi pentru a distribui pliantele prin intermediul acestora.“
Industria auto, prima care a reacţionat
Producătorul de cabluri Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa, parte a grupului german Leoni, a transferat încă de la începutul lui martie oameni de la fabricile din Ucraina. Noile angajate de la Leoni Bistriţa, 44 la număr – cifră menţionată de Ministrul Muncii fără a preciza compania – au fost primele refugiate angajate în România de la izbucnirea războiului. „Echipa Leoni din România este alături de colegii noştri din Ucraina în aceste momente de grele încercări. Astfel, în coordonare cu colegii ucraineni şi echipa constituită pentru acest scop în Leoni Group, organizăm transferul în România al colegelor ucrainence care solicită acest lucru, dorind să vină să lucreze la fabricile Leoni din România sau să ajungă în alte state tranzitând ţara noastră. Vom continua să ne sprijinim colegii din Ucraina şi suntem recunoscători că avem ocazia de a-i ajuta să treacă mai uşor prin aceste momente şi să poată duce o viaţă cât mai aproape de normalitatea pe care o merită, aici, în România“, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Leoni Bistriţa.
Şi producătorul de baterii Rombat a înaintat o ofertă de muncă pentru refugiaţi, „atât la Rombat Bistriţa, cât şi la Rebat Copşa Mică“, unde are posibilitatea de angajare şi cazare gratuită. „Posturile disponibile sunt operatori linie producţie, electricieni, lăcătuşi, mecanici. Dacă ştiţi persoane care au nevoie de ajutorul nostru, nu ezitaţi să ne contactaţi sau să ne puneţi în legătură cu acestea. Ucrainenii care se adăpostesc din calea războiului sunt bineveniţi în România. Suntem alături de Ucraina”, au transmis reprezentanţii companiei.
Pe de altă parte, una dintre cele mai vechi fabrici din Ucraina, uzina de tractoare din Harkov, îşi transferă utilajele şi îşi mută producţia la Holboca, în Iaşi, din cauza războiului. Potrivit ediţiei online a ziarului Adevărul, acesta este al doilea producător de utilaje agricole din ţara vecină care vine în România de la începutul războiului, după Lavrenko Ruslan Aleksandrovich, fabricantul de utilaje VOK. „Am venit la final de martie, mă ocup cu pregătirea terenului pentru mutarea producţiei în România, pregătirea actelor, măsurători, după care vom şti concret paşii următori pentru a realiza transferul propriu-zis. Aici este terenul, aici va fi construcţia. Pentru fabrica de tractoare e nevoie cam de 4.000 m2, iar pentru fabrica de utilaje de 1.500-2.000 m2”, a spus Mihail Hrebenciuc, inginer fabrică, potrivit sursei citate.
Companiile de retail au avut o reacţie promptă şi organizată
Retailul alimentar a fost unul dintre sectoarele cu cel mai rapid timp de răspuns la criza refugiaţilor, companiile deschizându-şi porţile pentru ucraineni fie în magazine, fie în depozite. În cazul Profi, pe platforma „Oamenii de la Profi“ a fost creată o secţiune specială, „Joburi Ucraina“, unde aceştia au putut aplica în limba ucraineană la locurile de muncă existente în cadrul reţelei. „La doar o zi după începerea acţiunii, s-au semnat deja primele contracte”, au declarat reprezentanţii retailerului. Aşa cum arată Ramona Creţu, manager dezvoltare organizaţională în cadrul companiei, „câteva zeci de ucraineni au început deja activitatea în Profi, atât în magazine, cât şi în sediile noastre. Ne-am mobilizat în timp record şi am creat o echipă specializată, colegi vorbitori de limba ucraineană pregătiţi să ofere informaţii şi să sprijine integrarea noilor angajaţi în oricare dintre zonele de business, de la cele aproape 1.600 de magazine Profi integrate şi partener din toată ţara, până la centrele logistice şi chiar sediile administrative Profi.”
Astfel, denumirile tuturor poziţiilor deschise din Profi au fost traduse şi puse la dispoziţia potenţialilor colegi sosiţi din Ucraina. „Modalitatea de aplicare la posturile Profi a fost simplificată şi tradusă în limba ucraineană, iar colegi de-ai noştri, vorbitori de ucraineană, i-au contactat telefonic pe toţi candidaţii. Contractele sunt încheiate pe 12 luni, cu posibilitate de prelungire, iar autorităţile ţin şi ele cont de actuala situaţie excepţională în care este prea puţin loc pentru birocraţie“, a mai spus oficialul companiei în răspunsul pentru Tranzit.
Şi Kaufland a reacţionat pozitiv la situaţie, afirmând că va crea peste 300 de locuri de muncă pentru refugiaţii ucraineni care vor să rămână în România pe termen mediu şi lung. Acestea se adaugă celor 1.000 de noi locuri de muncă deja previzionate pentru 2022, pe fondul planurilor de expansiune Kaufland la nivel naţional.
Parte a aceluiaşi grup german Schwarz, Lidl România le oferă refugiaţilor ucraineni poziţii pentru care nu este nevoie de experienţă anterioară şi nici de cunoaşterea limbii române. Pe lângă magazine, sunt deschise şi în toate din cele cinci depozite ale retailerului din Chiajna, Iernut, Nedelea, Lugoj şi Roman poziţiile de lucrător depozit. Nu în ultimul rând, Mega Image pune la dispoziţie cetăţenilor ucraineni o serie de locuri de muncă în toate ariile, în variantă full-time, part-time sau temporar. Posturile implică slujbe atât în reţeaua de peste 900 de magazine, cât şi în depozite sau la sediul central.
