Uniunea Europeană dorește să sprijine dezvoltarea coridorului intermodal transcaspic și să consolideze cooperarea economică cu Kazahstanul. La Bruxelles a avut loc o reuniune între reprezentanții țării, ai UE și ai companiilor de logistică care operează pe această rută.
Misiunea parlamentară a Kazahstanului pe lângă UE a organizat evenimentul, care a fost prima discuție privind cooperarea în dezvoltarea coridorului mijlociu care a avut loc în cadrul forumului UE. Din cauza întreruperilor rutelor de transport maritim din ultimii doi ani, expeditorii și expeditorii caută rute de transport alternative. Dintre acestea, cel mai popular era Noul Drum al Mătăsii, care trece prin Kazahstan, Rusia și Belarus.
Invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse țării de către Uniunea Europeană i-au determinat însă pe unii operatori logistici și pe clienții acestora să renunțe la transportul de mărfuri pe această rută. Ca urmare, a crescut interesul pentru Coridorul Central, ruta care traversează Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul și Georgia.
„Comerțul în regiune a scăzut cu 40%, poate chiar mai mult. Trebuie să facem coridorul central mai eficient. Nu pentru a înlocui Coridorul nordic, ci pentru a prelua o parte din fluxul de mărfuri”, a declarat Harvey Rouse, șeful DG Move.
Până de curând, această rută a fost considerată neatractivă din cauza costurilor mai mari și a timpilor de tranzit mai lungi decât ruta prin Belarus. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii sunt acum interesate să lanseze servicii intermodale regulate între China și UE, ocolind Rusia. În ultimele săptămâni, METRANS, Dachser, Duisport, Maersk și DB Cargo, printre altele, au introdus o astfel de ofertă.
Cooperare internațională
Cooperarea cu Uniunea Europeană are o importanță deosebită pentru Kazahstan în contextul tensiunilor diplomatice cu Rusia. Până de curând, țara a fost condusă de facto de Nursultan Nazarbaiev, președinte al Consiliului de Securitate și șef al partidului de guvernământ Nur Otan.
Nazarbaiev a fost acuzat de tendințe autoritare și de un cult al avantajului personal, ceea ce s-a reflectat în redenumirea capitalei țării din Astana în Nursultan. În noiembrie anul trecut, în urma unor proteste în masă, a demisionat din aceste funcții în favoarea președintelui în exercițiu Kasym-Zomart Kemelula Tokayev. Kazahstanul a cerut ajutorul Rusiei pentru a înăbuși protestele, ceea ce a fost considerat de mulți comentatori drept o supunere la politica Kremlinului.
Cu toate acestea, Kazahstanul a refuzat să sprijine invazia rusă în Ucraina. Rușii reprezintă peste 18% din populația țării, iar autoritățile din Nursultan se tem că pretinsa apărare a acestei minorități ar putea fi folosită ca pretext pentru o invazie rusă, așa cum s-a întâmplat în cazul Georgiei și Ucrainei. Pe lângă chestiunile de securitate, aspectele economice sunt, de asemenea, în favoarea cooperării cu UE. Kazahstanul, care este bogat în materii prime, ar putea deveni un partener economic important pentru Europa.
