Master-planul de transport a generat inca de la prezentarea lui discutii aprinse, fiind argumentat ca anumite autostrazi si drumuri expres nu isi au justificarea, atat ca flux de trafic, cat mai ales din perspectiva costurilor. Proiectul mai este in dezbatere publica pana pe 15 ianuarie 2015. Va prezentam in continuare punctul de vedere al unui operator de transport din Satu Mare, care solicita includerea in constructia de autostrazi si a tronsoanelor Halmeu-Satu Mare-Supur-Zalau si Supur-Suplacu de Barcau, pentru a facilita dezvoltarea economica in zona.
Alexandru Cosma, din Satu Mare, a trimis catre CNADNR o scrisoare deschisa prin care argumenteaza ca este mai oportuna constructia autostrazii Halmeu-Satu Mare-Supur-Zalau si Supur-Suplacu de Barcau decat a variantei Halmeu-Baia Mare-Dej-Cluj-Turda.
De altfel, se pare ca in proiectul initial fusese propusa autostrada Oradea-Valea lui Mihai-Satu Mare, insa in final nu a mai fost aprobata.
Propunerea transportatorului satmarean este ca tronsoanele Satu Mare-Supur-Zalau si Supur-Suplacu de Barcau sa fie construite in sistem concesiune/parteneriat public-privat. „Pe mai mult de o treime din autostrada Satu Mare-Supuru de Sus-Zalau si Zalau-Suplacu de Barcau se unesc doua directii diferite: spre Timisoara si respectiv spre Cluj si restul tarii, in timp ce Cluj-Zalau-Suplacu de Barcau-Oradea, prioritizata la ora actuala, are doar o directie – Cluj“, se arata in scrisoarea deschisa trimisa de Alexandru Cosma atat catre CNADNR, cat si catre Aecom (firma de consultata pentru realizarea master-planului) si Comisia Europeana.
Traficul pe Satu Mare-Oradea ar fi acelasi ca pe relatia Iasi-Targu Mures, actualmente aprobata pentru constructia de autostrada. „In Reteaua Economica Primara din master-planul de transport apare ruta Oradea-Satu Mare, insa direct si nu pe la Suplacu de Barcau. Varianta directa are o lungime de 130 km, in timp ce ruta Suplacu de Barcau-Supur-Satu Mare ar fi de aproximativ 70 km, deci, mai ieftina. La fel, Baia Mare-Cluj are 210 km, in timp ce Supur-Zalau, doar 40 km. Baia Mare ar putea avea autostrada, insa nu de la Halmeu, intrucat nu este eficienta“.
Se propune asadar ca Halmeu-Satu Mare-Supur (cu trafic bun) sa se faca prin concesiune/parteneriat public-privat (55 km), iar Supur-Suplacu de Barcau, prin fonduri publice. „Serbia face autostrazi in parteneriat, la fel, Coatia isi privatizeaza autostrazile. Oare traficul este la fel de bun pe toate? Pentru a scadea costul unei autostrazi pe rute cu trafic nu prea mare, se pot adopta tehnologii de constructie mai ieftine, cu aceeasi garantie. Pe de alta parte, Bulgaria face autostrazi cu 2 milioane euro/km, in timp ce in Romania costurile sunt de 4,5 milioane euro/km. Costurile ar fi cu atat mai mici cu cat coridorul Halmeu-Satu Mare-Timisoara-Moravita este la campie“, se mai arata in scrisoarea deschisa.
Mai poate fi tinut cont de faptul ca pe ruta Satu-Mare-Zalau-Cluj sunt trei capitale de judet, in timp ce pe Baia Mare-Dej-Cluj-Turda sunt doar doua. Zalau si Satu Mare au impreuna aproximativ 170.000 de locuitori, in timp ce Baia Mare, doar 120.000. Si daca traficul este problema, cum se justifica autostrazile Alexandria-Caracal, Suceava-Botosani sau Bacau-Piatra Neamt? De asemenea, ruta pe la Satu Mare are potential de crestere mai mare decat Baia Mare, pe Satu Mare-Timisoara sau Ucraina-Serbia existand si acum trafic mare de camioane.
Alexandru Cosma a mai solicitat CNADNR datele statistice cu traficul pe rutele mentionate mai sus, precum si valorile de trafic care impun constructia de autostrazi si drumuri expres. Pentru mai multe informatii puteti consulta http://orasulsatumare.wordpress.com/2012/06/05/mega-proiect-autostrada/.
