Cele patru echipaje Kamaz inscrise anul acesta la Dakar au fost din nou la inaltime, ocupand toate cele trei trepte ale podiumului, in ordine prin Ayrat Mardeev, Eduard Nikolaev si Andrey Karghinov, plus pozitia a cincea, prin Dmitry Sotnikov. Nu a reusit sa se strecoare printre ei decat cehul Ales Loprais, de data aceasta la volanul unui MAN, care a castigat una din cele 13 etape, dar printre pilotii care s-au remarcat in mod deosebit a fost si Hans Stacey (Iveco), castigator in patru etape, care insa a pierdut foarte mult timp in a cincea zi de concurs, si astfel in final a fost abia al saselea in clasamentul general.
Invingatorul din 2012, Nikolaev, a avut sase victorii de etapa, dar a pierdut mult timp in ziua a saptea de concurs, din cauza unor probleme tehnice, si nu a mai reusit sa-l depaseasca pe Mardeev, care, desi nu a castigat decat doua etape, a avut o comportare constant foarte buna.
La editia din acest an, competitorii au avut o problema in plus de rezolvat de-a lungul celor 8.000-9.000 km (in functie de categoria vehiculului) parcursi prin Argentina, Chile si Bolivia: sa adopte si sa mentina ritmul in ciuda conditiilor de pe traseu, care erau mai degraba de natura sa-i scoata din ritm. Concret, stilul de condus a trebuit schimbat foarte des, in functie de relief, care trecea de la suprafete stancoase la desert cu dune si nu lasa deoparte nici zonele ce permiteau sprinturi. Capacitatea de adaptare si de gestionare a eforturilor a avut un rol important in determinarea rezultatului final, iar etapele-maraton (in care pilotii nu au beneficiat de sprijinul echipelor de asistenta tehnica) au avut grija sa le aminteasca asta la tot pasul si le-au testat mai ales capacitatea lor de a gestiona problemele mecanice si de autonomie.
