Așa cum reiese dintr-o analiză Upply referitoare la transportul european pe apele de interior, acesta este afectat de impactul schimbărilor climatice asupra căilor navigabile. Topirea ghețarilor și lipsa precipitațiilor din Alpi încep să aibă un impact major asupra Rinului și Rhonului, râuri importante pentru transportul de mărfuri, precum și asupra Po, cel mai lung râu din Italia.
Situația este critică pentru economia germană, având în vedere faptul că Rinul a servit în mod tradițional ca o arteră industrială importantă, ce oferă o legătură esențială de import-export cu porturile Anvers și Rotterdam. De exemplu, se perturbă transportul intermodal, ceea ce vine în contradicție cu obiectivele de decarbonizare. În plus, sunt afectate tarifele, mai ales de când companiile de transport fluvial aplică „suprataxe pentru apă scăzută“, iar asta a dus și la creșterea tarifelor de transport rutier, așa cum s-a văzut în Germania în al treilea trimestru din 2022. Și porturile Rotterdam și Anvers sunt afectate, iar ele sunt mai importante pentru economia germană chiar decât Hamburg și Bremen. Deci problema nu se limitează la Germania, ci are o dimensiune europeană.
În Franța, abandonarea proiectului canalului Rin-Rone de către ministrul francez al mediului în 1997, după ce fuseseră deja efectuate mai multe studii și se expropriaseră 600 ha de teren, s-ar putea dovedi o decizie vizionară deoarece, dacă ar fi fost construit, canalul ar fi fost afectat și el de secetă.
Nivelul scăzut al apei Rinului are un impact direct asupra portului Strasbourg-Ottmarsheim, cel mai mare port de căi navigabile interioare din Franța după Paris, și asupra marelui hinterland din estul Franței. Rhonul a suferit și el o scădere a debitului și o creștere a temperaturii apei, dar impactul asupra transportului a fost mai mic, având în vedere volumul relativ scăzut de mărfuri dintre Lyon și Fos sur Mer. Principala îngrijorare în ceea ce privește Rhonul se referă însă la necesitatea de a menține centralele nucleare operaționale într-un moment în care cererea pentru serviciile lor este ridicată.
Sena, ținută strict sub control de la marile inundații din 1910, a fost mai puțin expusă problemelor de navigabilitate.
În fața schimbărilor climatice și a consecințelor acestora, țările cele mai vizate nu au de ales decât să caute alternative. Una dintre ele ar fi creșterea capacității de transport feroviar, deși căile ferate sunt susceptibile de congestie, ceea ce înseamnă că trebuie utilizate ca alternativă șoselele, în special pentru a se asigura că nodului de transport Duisburg/Dusseldorf continuă să funcționeze. O altă soluție ar fi proiectul canalului Sena-Nord, deoarece, dacă transportul containerelor cu barja pe Rin devine problematic, porturile Anvers și Rotterdam vor trebui să găsească noi surse de creștere și deci investiția într-o legătură cu regiunea pariziană ar putea deveni o necesitate – o veste proastă pentru complexul portuar Haropa care leagă porturile Paris, Rouen și Le Havre. Analiza Upply concluzionează că, deci, din cauza războiului din Ucraina, Europa a trebuit să ia măsuri de urgență pentru a-și asigura aprovizionarea cu petrol și gaze, problema apei este și mai importantă.
