Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Traficul de containere din principalele porturi din lume, mai ales în cele din SUA, în prima jumătate a anului arată clar reducerea cererii de mărfuri din Occident, așa cum se vede și din analiza realizată de Upply (World port traffic driven down by economic slowdown (upply.com)).

Pentru porturile europene, scăderea traficului, deși semnificativă, a fost mai puțin severă decât în SUA. Portul numărul unu, Rotterdam, a scăzut sub șapte milioane de TEU în primul semestru din 2023, mai ales din cauza opririi volumelor către/dinspre Rusia și scăderii importurilor din Asia. Iar unele porturi din nordul Europei sunt în aceeași situație. Anvers-Zeebrugge, unde traficul a scăzut cu 5,2%, a rezistat destul de bine tendinței descendente, la fel ca Rotterdam, în comparație cu performanțele celorlalte porturi din top zece european, mai ales ale porturilor germane, foarte expuse impactului conflictului din Ucraina asupra economiei țării și redresării mai slabe decât se aștepta a economiei chineze.

Hamburg a cunoscut o scădere de 11,7% a traficului în prima jumătate a anului și are în continuare China ca principal partener comercial, cu 1,1 milioane TEU, în scădere față de 1,3 milioane TEU în primul semestru din 2022. SUA a rămas al doilea cel mai mare partener comercial, cu un trafic total în creștere cu 7,4%, până la 313.000 TEU, urmat de Singapore, Polonia și Suedia, toate cu trafic total mai mic. Totuși, portul Hamburg a fost mulțumit de rezultatele sale din America Centrală (+6,3%, până la 108.000 TEU), India (+9,3%, până la 99.000 TEU) și Canada (+6,7%, până la 95.000 TEU).

Al doilea port german, Bremen-Bremerhaven, a suferit o scădere și mai accentuată a traficului în prima jumătate a anului, după ce înregistrase deja o scădere cu 8,8% în 2022.

Porturile spaniole au înregistrat un trafic total combinat de 8 milioane TEU, în scădere cu 7,8% față de anul precedent. Algeciras a reușit să limiteze daunele și a scăzut doar cu 2,7% traficul internațional de transbordare, care reprezintă 70% din totalul traficului său, dar aproape a compensat prin creșterea traficului național de transbordare și printr-o ușoară creștere a importului și exportului. În schimb portul spaniol numărul unu, Valencia, a suferit o scădere semnificativă a debitului de trafic, deoarece a fost afectat, la fel ca omologii săi europeni, de încetinirea economică și de evoluțiile geopolitice. China a fost principalul său partener comercial, cu 268.512 TEU, înaintea Statelor Unite, cu 178.824 TEU. Cea mai mare creștere a fost înregistrată cu Vietnam (+28%), Egipt (24%), India (+15%) și Mexic (+12%). Iar, Barcelona, clasată pe locul al treilea, a suferit o scădere de două cifre. Dintre porturile franceze, traficul total din Le Havre a scăzut brusc, fiind afectat nu doar de situația economică și geopolitică, ci și de reforma pensiilor propusă de guvernul francez. Traficul de containere a scăzut în proporții similare la Marsilia-Fos, cu 15%, la puțin sub 700.000 TEU.

Upply, Ti și IRU au publicat Indexul european al tarifelor pentru al doilea trimestru din 2023 (https://market-insights.upply.com/en), din care reiese că cele mai mari șase scăderi ale tarifelor spot față de trimestrul anterior au fost toate pe culoarele de import care provin din porturile Anvers sau Rotterdam.

Pe rutele de export, prețurile de transport pe bază de contract au ajuns la 120,4 puncte, în scădere cu 3,3 puncte față de primul trimestru al lui 2023 și cu 4,8 puncte față de al doilea trimestru din 2022. Iar tarifele spot pe rutele de export au scăzut până la 118,9 puncte, mai puțin cu 12,9 puncte decât în trimestrul anterior și cu 4,8 puncte față de perioada similară din 2022.

Pe rutele de import, tarifele din contracte au ajuns la 129,1 puncte, în creștere cu 0,4 puncte față de trimestrul anterior și în scădere cu 2,0 puncte față de anul anterior, iar cele spot au ajuns la 121,2 puncte, în scădere cu 2,3 puncte față de trimestrul anterior și cu 3,1 puncte față de anul anterior.

Principalul factor care duce la tarife spot mai mici pe rutele de import din porturi este consumul european scăzut, ca urmare a peste 18 luni de rate mari ale inflației și peste 12 luni de creștere a ratelor dobânzilor.

Datele disponibile de la institutele naționale de statistică pentru al doilea trimestru din 2023 arată o scădere a consumului total față de perioada similară din 2022 cu 3,6% în Franța, 4,0% în Germania, 2,6% în Marea Britanie, 2,8% în Italia și 5,5% în Spania. Retailerii europeni se adaptează acum la o bază de consumatori mai săracă în termeni reali decât în urmă cu un an și se pregătesc pentru semestrul al doilea din 2023 comandând volume mai mici de bunuri pentru a satisface cererea redusă pe termen scurt și mediu.

Scăderea tarifelor de transport pe bază de contract a fost mult mai mică, explicația fiind, ca și în cazul altor rute europene, un optimism mai mare din partea mediului de afaceri comparativ cu 2022, când prețurile energiei și inflația erau mult mai mari.

Pentru rutele de export tarifele au scăzut mai mult decât pentru cele de import. Cele spot au scăzut de cinci ori mai mult decât tarifele spot de import, ca rezultat al unei combinații de prețuri mari de producție (care fac ca bunurile europene să fie mai puțin competitive pe piața mondială), cerere mai mică din partea partenerilor comerciali și rate ridicate ale dobânzilor care descurajează investițiile în bunurile europene.

Perspectivele tarifelor de transport spre și dinspre porturile europene depind de evoluția inflației din Europa din lunile următoare și de capacitatea consumatorilor de a absorbi o eventuală creștere viitoare a prețurilor.