Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Posibile costuri neprevăzute și cum pot fi ele evitate

Starea de criză permanentă reprezintă noua normalitate și în activitatea vamală, astfel că, într-un mediu atât de instabil, volatil și cu multe probleme, dacă o firmă nu are o înțelegere globală asupra activității vamale, o vizibilitate end-to-end a operațiunilor de import și export, ci se concentrează doar asupra unor părți din procesul de vămuire, riscă să aibă costuri ascunse. Despre acestea a vorbit Marius Gaiță, Custom manager în cadrul Euroccoper, la ARILOG Hub, desfășurat la Timișoara.

Costurile ascunse pot fi aduse de neconformități (legate de clasificarea tarifară, originea mărfurilor sau valoarea lor în vamă) și de un management vamal ineficient.

Activitatea vamală presupune o parte vizibilă – care se referă la taxe vamale generate de o operațiune corectă, conformă și la costurile pe care importatorii și exportatorii le achită unui comisionar – dar și o eventuală parte ascunsă, ce apare când se fac greșeli, dintre care incidența cea mai mare o au taxele vamale suplimentare, plus amenzile, penalitățile și dobânzile (care se pot adăuga deoarece auditul vamal se poate realiza într-un interval de maximum trei ani de la data importului) pe care firma le datorează în cazul în care s-a făcut o încadrare tarifară incorectă.

Reprezentantul Euroccoper apreciază că în România produsele sunt încadrate corect în majoritatea cazurilor – „perfecțiune nu există, poate doar inteligența artificială ne va ajuta să o atingem” – dar atrage atenția asupra faptului că, dacă mărfurile au origine în țări cu care UE are semnate acorduri de liber schimb, nu este o problemă foarte mare, pentru că oricum nu se plătesc taxe vamale pentru ele. Dacă însă au origine în China, SUA sau alte țări cu care UE nu are încheiate acorduri specifice, iar produsele nu apar cu denumirea corectă, deci și clarificarea și taxarea vamală sunt incorecte, apar costuri suplimentare.

Când vine vorba despre reprezentarea directă responsabilitatea încadrării produselor este a importatorului, iar la reprezentarea indirectă este a comisionarului, și acesta trebuie să cunoască bine produsele și să aibă proceduri prin care să le poată verifica.

Cunoașterea beneficiilor oferite de reglementările vamale aduce avantaje importante

Legat de managementul vamal ineficient, reprezentantul Euroccoper explică faptul că mulți operatori economici nu au suficiente informații despre cum pot profita de avantajele ce apar în reglementările vamale publicate, și despre care un comisionar sau un consultant vamal are cunoștință. De exemplu, avantajul de a avea certificare AEO (Operator Economic Autorizat) este că firma respectivă nu trebuie să achite TVA la momentul importului. Totodată, operatorii economici ar putea lua în considerare beneficiile regimurilor vamale specifice (de exemplu, antrepozit vamal, perfecționare activă), care le permit să importe mărfurile și să garanteze taxele vamale, dar să le achite ulterior, alături de TVA, dacă este cazul.

Din păcate, în România sunt doar circa 300 de firme AEO, față de 6.000 în Germania, de exemplu, unul dintre motivele pentru care operatorii economici nu se grăbesc să obțină certificarea fiind procedura de lungă durată și care nu este deloc simplă.

În afară de avantajele aduse de AEO, firmele pot beneficia și de facilitățile oferite de acordurile de liber schimb, din care UE are peste 40, cu diverse state de pe glob, începând cu Marea Britanie și mergând până la Coreea de Sud, Japonia sau Singapore. Dar pentru asta trebuie să știe ce au de făcut când duc sau aduc marfă spre/din state cu care există acorduri preferențiale.

Declararea greșită a valorii în vamă și a încadrării tarifare aduce pierderi financiare

Pentru a înțelege concret ce înseamnă declararea greșită a valorii în vamă și a încadrării tarifare a unor produse, Marius Gaiță a oferit două exemple recente.

Unul este cel al Marii Britanii, pe care Curtea de Justiție a UE a condamnat-o în februarie 2023 la plata unor taxe vamale suplimentare, dobânzi și penalități de peste două miliarde de euro din cauză că, pe vremea când era încă membră UE, unii operatori economici britanici au importat textile pentru care pe factură prețurile erau sub cele mai mici valori acceptabile, iar autoritatea vamală din țară nu a intervenit să corecteze cifrele sau să instituie garanții.

Al doilea exemplu, cel în care clasificarea tarifară a fost incorect stabilită, are în centru Toyota, care în 2010-2012 a exportat autoturisme din Japonia în Thailanda, dar, deoarece taxele vamale în acest caz erau de 80%, iar taxele vamale pentru componente auto erau de 30%, le transporta sub formă de kituri și le asambla în țara de destinație. Conform reglementărilor vamale, se iau în considerare Regulile Generale de Interpretare, iar acestea precizează că, dacă într-un mijloc de transport se află componente ale unui echipament care, asamblate, ar duce la realizarea articolului complet, când se întocmește declarația vamală se folosește o singură încadrare tarifară, a echipamentului complet, și pentru acesta se achită taxele aferente. Curtea de Justiție din Thailanda a luat în considerare faptul că în realitate erau mașini complete, dar demontate, iar Toyota a trebuit să achite taxe vamale suplimentare în valoare de 272 de milioane de dolari.

Comunicare, experiență, vizibilitate

Dacă am văzut care sunt posibilele erori din activitatea vamală, reprezentantul Euroccoper a vorbit și despre modalitatea de a elimina sau măcar de a reduce costurile suplimentare pe care le determină ele.

Comunicarea bună între părțile implicate în activitatea vamală (comisionar, exportator, importator, autoritate vamală, depozitar) este un pas esențial în această direcție. Alegerea unui comisionar cu experiență, care are istoric și multe operațiuni la activ, aduce și ea beneficii substanțiale. Iar vizibilitatea pe întregul lanț logistic, de la încărcarea mărfii la ajungerea în port, la tranzit și apoi la transportul intern și la importul la destinație, este și ea absolut necesară.

Articole similare