Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Electrificare, digitalizare și integrare

Societatea de Transport București SA este un etalon la nivel național în transportul urban de călători. Cu o cifră de afaceri ce reprezintă aproape jumătate din totalul încasărilor realizate de operatorii publici din România, STB are cea mai mare și mai variată flotă de transport din țară, dar și peste 10.000 de angajați. Provocările sunt mari, presiunea pentru performanță, de asemenea, totul în condițiile în care obiectivele de mobilitate electrică și de reducere a poluării trebuie atinse într-un orizont de timp cât mai apropiat. Despre cele mai noi proiecte STB în materie de electrificare, modernizare a infrastructurii și digitalizare am discutat cu directorul general, Adrian Criț.

Anul trecut a fost plin de provocări, din cauza creșterilor uriașe de costuri la energie electrică, gaze și combustibil, coroborate cu inflația de peste 15% urmată în mod natural de majorări salariale. Numai la energie scumpirile au fost și de 6 ori mai mari comparativ cu începutul anului, tariful crescând de la 5.000 la 29.000 lei/MW/oră. (Și în prezent prețul plafonat este mai mult de dublu decât valoarea inițială.) Peste toate s-a adăugat greva spontană (ilegală) a angajaților din debutul lui 2022, care a fost auditată de Deloitte, rezultând pierderi de peste 18 milioane de lei pentru cele 5 zile, care și-a pus amprenta și pe încasările din lunile următoare, cererea din partea clienților fideli pentru transportul de suprafață fiind afectată. Cu toate acestea, anul trecut a fost încheiat pe profit, chiar dacă destul de mic raportat la cifra de afaceri, de circa 400.000 de lei brut.

Deși prețul la motorină s-a stabilizat acum la o valoare comparabilă cu cea de la începutul lui 2022, consumul este ridicat, din cauza vechimii parcului de autobuze. Este vorba despre vehiculele Euro 3 și 4, cu grad ridicat de poluare, a căror înlocuire reprezintă o prioritate imediat ce vor fi recepționate noile autobuze electrice, a subliniat directorul general STB.

Lucrări ample de modernizare a infrastructurii de transport

În ciuda problemelor cauzate de fluctuațiile neprevăzute de costuri, proiectele de modernizare a transportului public merg mai departe. O prioritate o reprezintă tramvaiul din Capitală, în perioada următoare fiind planificate lucrări de amploare pentru înlocuirea a 50 km de linie dublă de cale de rulare. STB s-a implicat în elaborarea studiilor de fezabilitate, pentru ca municipalitatea să poată publica licitația pentru tronsoanele vizate pentru modernizare, cel mai probabil de la sfârșitul acestui an urmând să înceapă lucrările. „În ciuda disconfortului care se va crea, trebuie văzute avantajele pe termen lung: o infrastructură nouă asigură fiabilitate crescută și prelungește durata de viață a tramvaielor.”

Flota operatorului bucureștean s-a înnoit anul acesta cu 40 de tramvaie Imperio produse de Astra Vagoane Calatori după un proiect Siemens, care vin cu un cost scăzut cu mentenanța de doar 0,21 de lei/km, față de 5-6 lei/km cât au în prezent tramvaiele vechi deținute de STB SA. Diferența este dată în special de faptul ca modelul nou livrat beneficiază de mentenanță gratuită acordată de furnizor pentru o perioadă de cinci ani. Desigur, și consumul de energie este foarte mic în cazul noilor tramvaie. „Din păcate, infrastructura de alimentare nu este construită astfel încât să permită stocarea energiei pe care noile tramvaie o recuperează la rulare, într-un procent de 30%. Pregătim însă proiecte de modernizare a substațiilor electrice, pentru recuperarea energiei de tracțiune.”

Până în septembrie anul viitor, comanda de 100 de tramvaie Imperio va fi livrată integral. În plus, STB a primit, prin hotărâre a Consiliului General, majorarea de capital social necesară pentru finanțarea modernizării a 70 de tramvaie vechi (inclusiv echipamentul de tracțiune). Este vorba despre 50 de unități V3A și 20 de Tatra, care vor beneficia de toate facilitățile unui tramvai nou. în paralel, STB SA și PMB analizează opțiunile disponibile de finanțare, inclusiv accesarea fondurilor europene, prin următorul Program Operațional Regional pentru achiziția de noi vehicule electrice.

Compania va primi în acest an și autobuzele electrice pentru care s-a finalizat atribuirea, astfel că se ia în considerare un proiect de amploare de modernizare a rețelei electrice, care să includă opțiunea de stocare a energiei recuperate în timpul zilei, pentru a fi folosită ulterior la încărcarea vehiculelor pe perioada nopții. O variantă este utilizarea unor remorci de acumulatori care să poate fi deplasate pe timpul nopții acolo unde este nevoie de alimentare.

„Așteptăm cu interes vehiculele electrice, atât din dorința de a reduce poluarea la nivelul orașului, cât și pentru că anticipăm o reducere importantă a costurilor de operare. Într-adevăr, sunt și riscuri, având în vedere dimensiunea rețelei de transport pe care o deservim și a încărcării zilnice, dar trebuie să facem pași înainte în direcția electromobilității. Tehnologia acumulatorilor a progresat mult în ultimii ani, astfel că bateriile sunt garantate pentru o perioadă mai lungă de viață decât la început, dar și pentru a asigura autonomie crescută pe traseu. Și în ceea ce privește autobuzele electrice per ansamblu se vehiculează un ciclu de operare crescut”, a precizat Adrian Criț.

STB urmează să recepționeze în perioada decembrie 2023-martie 2024 și 100 de troleibuze Solaris, cu autonomie de 20 km, ceea ce va permite ca pe anumite tronsoane, unde nu există rețea de alimentare, să poată fi interconectate liniile existente. Mai mult, atunci când intervin probleme în rețea, troleibuzele vor putea fi deplasate, pentru a nu bloca traficul.

Autobuze electrice… chinezești

Autobuzele electrice ofertate răspund integral nevoii de transport din Capitală, a explicat directorul STB, cele mai lungi linii din oraș având un parcurs zilnic de maximum 160 km. Prin urmare, nu este necesară în momentul de față încărcarea pe traseu, alimentarea pe timpul nopții fiind suficientă.

Achiziția unei flote atât de mari de autobuze nu putea să nu fie aprig disputată între producători, atât din perspectiva ofertelor, cât și a contestațiilor depuse. În urma rezoluției finale a Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, BMC România a fost desemnat câștigător, cu autobuze Zonson Smart Auto Corporation Bus. Contractul a fost semnat de curând, iar autobuzele urmează a fi livrate până la finele anului.

Este de așteptat ca opinia publică din București să se poziționeze împotriva achiziției de autobuze chinezești, dar procedura de licitație este foarte clară și rezultatul trebuie respectat de către autoritatea contractantă. „Mai important decât brandul achiziționat este ca furnizorul să respecte condițiile de mentenanță și service impuse prin contract, care sunt extrem de dure. Avem probleme în prezent cu furnizorul ultimului lot de autobuze diesel cumpărate, din cauza capacității limitate a service-ului de a asigura mentenanța integral pentru cele 400 de unități. În cazul autobuzelor electrice situația poate fi cu atât mai dificilă cu cât service-ul trebuie asigurat în interiorul orașului, având în vedere specificul acestor vehicule și toate constrângerile legate de autonomie. Soluțiile sunt complexe, noi așteptând propunerile tehnice din partea furnizorului. Indiferent de modelul de autobuz electric pe care îl vom recepționa, ne avantajează mai mult decât flota de mașini Euro 3 cu an de fabricație 2006, pe care ne pregătim să o scoatem din exploatare, din cauza costurilor ridicate de întreținere și a poluării.” Numai în 2022, piesele de schimb pentru flota de autobuze Mercedes-Benz, de aproape 1.000 de unități, au costat aproximativ 40 de milioane de lei. Costurile ar putea fi diminuate dacă s-ar cumpăra piese after-market, însă, potrivit directorului STB, niciun furnizor nu și-a asumat contractul la volumele vehiculate, astfel că singura variantă rămâne oferta producătorului, pentru piese de origine.

Cât despre alte tehnologii de propulsie cu zero emisii, cum ar fi hidrogenul, ele rămân deocamdată doar la faza de analiză. Sunt numeroase soluții pe piață, inclusiv de reconversie a autobuzelor diesel existente cu propulsie pe hidrogen ori cu pilă de combustie pe hidrogen, însă vehiculele STB sunt prea vechi pentru ca o asemenea investiție să fie rentabilă, a opinat Adrian Criț.

Odată cu furnizarea autobuzelor electrice, o parte dintre șoferi vor fi instruiți pentru exploatarea acestora. STB deține și propriul centru de formare a conducătorilor auto, acreditat de Ministerul Transporturilor. Lipsește însă personalul specializat pentru întreținere, plus că pentru angajații mai în vârstă este o provocare să țină pasul cu progresul tehnologic accelerat. „Salariile nu sunt o problemă, însă este greu de găsit personal specializat, adaptat nevoilor curente. Focusul este pe tineri, aceștia având cel mai mare potențial de dezvoltare pe termen lung. În paralel se încearcă reducerea personalului neproductiv, dar și externalizarea serviciilor neesențiale.”

Se fac pași mari pe drumul digitalizării

Comunicarea cu utilizatorii transportului public din București și din zona metropolitană s-a îmbunătățit în ultima perioadă, operatorul bucureștean ținând pasul cu tendințele. Astfel, aplicația 24Pay este tot mai utilizată în rândul călătorilor, aproximativ 10% din bilete fiind vândute în acest mod. Încă un procent de 8% din titlurile de călătorie sunt achiziționate prin SMS, dar aici ponderea este în ușoară scădere, pe măsură ce aplicația online câștigă teren. De altfel, transportul public este folosit în special de către tineri, iar aceștia sunt atrași de digitalizare.

Aplicația YouthTB s-a bucurat de mare succes încă de la lansare, în primele luni fiind activi nu mai puțin de 60.000 de utilizatori (aproximativ 20% din numărul total de elevi și studenți care sunt în zona metropolitană). Abonamentele lunare se pot obține astfel foarte ușor, fiind eliminați timpii de așteptare la punctele de vânzare.

YouthTB este o aplicație independentă de 24Pay, urmând să aibă toate facilitățile unei aplicații de vânzări online, pentru toate categoriile de pasageri. O altă facilitate adusă elevilor și studenților este eliberarea abonamentelor pe perioadă mai lungă de timp (jumătate de an sau un an calendaristic).

InfoTB a fost, de asemenea, îmbunătățită cu o interfață mai prietenoasă și funcționalități suplimentare (capacitate, opțiune de îmbarcare pentru persoane cu mobilitate redusă etc.).

STB a achiziționat și o platformă pentru managementul documentelor, care este în curs de implementare și va fi complet funcțională în următoarele două luni. Fluxurile interne de documente, respectiv petițiile și reclamațiile vor fi astfel mai ușor de gestionat.

Tarifele de călătorie rămân neschimbate

În ciuda fluctuațiilor de costuri, tarifele de călătorie rămân neschimbate. STB SA a semnat în august 2021 contractul de delegare cu Asociația de Transport Metropolitan București (ADITPBI) pentru 10 ani și tot atunci a fost implementată și noua politică tarifară, care a făcut trecerea de la prețul per călătorie la tariful per interval orar. S-a renunțat astfel la biletul de 1,3 lei pe semicursă, care a fost înlocuit cu cel de 3 lei valabil 90 de minute, indiferent de operatorul de transport de suprafață și de numărul de mijloace de transport utilizate. „Foarte important este faptul că am reușit, prin sistemul automat de taxare, să integrăm tot transportul de suprafață (STB și cei 4 operatori din zona metropolitană), plus metroul și transportul pe cale ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni, astfel că titlurile de călătorie pot fi achiziționate și utilizate pe toate modurile de transport din zona metropolitană. Se pot cumpăra bilete și abonamente comune pe toate mijloacele de transport. O călătorie STB-Metrorex, de exemplu, costă 5 lei pentru 90 de minute.”

Abonamentele au diferite reduceri și se oferă separat pachete atractive pentru companiile care doresc să achiziționeze abonamente pentru angajați, cu valabilitate pe 6 luni sau un an. De altfel, volumele de pasageri au crescut comparativ cu perioada de dinainte de pandemie. La acest lucru a contribuit atât noua politică tarifară, cât și faptul că se acordă o atenție deosebită confortului și curățeniei (igienizarea vehiculelor a fost externalizată). Începând din 2022, în toate centrele de vânzare și în toate mijloacele de transport în comun plata călătoriei se poate face direct cu cardul bancar.

Proiecte de optimizare a transportului public

Transportul public devine atractiv în momentul în care este comod și predictibil. În București se fac eforturi pentru delimitarea cât mai mult a liniei de tramvai de restul traficului, pentru a elimina blocajele și a permite timpi de deplasare cât mai mici. În același timp, acolo unde se poate, autobuzele au drept de acces pe linia de tramvai, cu același scop. Desigur, există limite și avem exemple unde nu se mai poate interveni suplimentar – linia 21, care este deja suprapopulată de vehicule urbane, astfel că orice creștere adițională ar afecta viteza de deplasare.

Proiectul de instalare de panouri informative în stații va contribui la creșterea predictibilității. Mai trebuie lucrat la programul de transport și la repartizarea parcului auto. În acest sens, se va efectua un nou plan de mobilitate urbană durabilă în București și în zona metropolitană, adaptat la dinamica transportului public. „Ne dorim prioritizarea vehiculelor de mare capacitate (tramvaiele) acolo unde este necesar, dar și adaptarea mai bună a capacităților disponibile la cerere. Și tocmai din acest motiv a fost demarată procedura de achiziție pentru 70 de autobuze electrice de 8 m lungime, care să deservească traseele unde accesul este limitat, dar și programul de noapte.”

Transportul metropolitan trebuie integrat cu cel urban

În ceea ce privește zona metropolitană a Capitalei, organizarea transportului aici este sub apanajul ADITPBI și se fac studii în vederea eficientizării serviciului. Cert este că pentru a crește atractivitatea liniilor pre-orășenești nu este nevoie de creșterea capacității, ci mai ales a frecvenței, chiar și cu vehicule de capacitate mai mică.

Apoi, este necesară integrarea transportului metropolitan cu cel urban și cel național și facilitatea transbordărilor în cadrul terminalelor intermodale, unde să fie disponibile inclusiv servicii pentru pasageri (centre de informare, cafenele etc.). Există deja două astfel de terminale, la Străulești și Pantelimon, însă pe lângă clădirile fizice este necesară coordonarea liniilor de transport și a graficelor de circulație, astfel încât ramificațiile să plece chiar din interiorul terminalelor. Pentru asta a și fost gândită politica tarifară nouă: să poată fi utilizate eficient linii diferite, capacități diferite și inclusiv mai multe moduri de transport. Cum premisele au fost deja create, mai sunt necesare reglajele fine care să optimizeze funcționarea serviciului de transport integrat oraș-regiune metropolitană.

Articole similare

Ad