Guvernul a publicat recent un set de măsuri fiscale pentru a corecta deficitul bugetar crescut în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a emis avertismente cu privire la unele dintre aceste măsuri pentru finanțarea deficitului bugetar, care vor afecta în mod negativ bugetul de stat și vor încuraja economia subterană.

Una dintre preocupările principale ale CONAF se referă la introducerea alternativei în bani la tichetele de masă. Organizația susține că această schimbare nu ar fi nici în avantajul statului, nici în avantajul angajatorilor sau salariaților.

CONAF susține că într-o eră digitală, în care multe țări iau în considerare eliminarea banilor fizici, propunerea de a oferi bani în locul tichetelor de masă ar putea duce la utilizarea sumelor în alte scopuri decât cele pentru care sunt alocate. Astfel, banii acordați pentru masă ar putea fi cheltuiți pentru orice alt tip de cheltuială, inclusiv nefiscalizată, încurajând economia subterană.

Cardurile de masă asigură angajaților masa de prânz, iar prin această modificare se va schimba destinația acestor bani, transformându-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi jocurile de noroc.

„Chiar dacă propunerea este prezentată ca fiind alternativă, angajatorul putând alege între tichetele de masă și acordarea sumei în bani, considerăm că cea mai bună soluție pe care Guvernul poate să o adopte este să păstreze tichetele de masă pe carduri restricționate pentru a se asigura astfel că măsurile pe care le adoptă vor descuraja utilizarea numerarului, vor susține digitalizarea și vor contribui la reducerea economiei subterane. Efectul unei astfel de măsuri ar fi resimțit de fiecare dintre noi, inclusiv de cei care vom alege să acordăm în continuare tichete de masă, pentru că va afecta în mod negativ bugetul de stat.

Tichetele de masă nu sunt un moft, acestea reprezintă o modalitate de protecție a angajaților, care trebuie să mănânce la prânz, tichetele de masă sunt o formă de grijă față de românii care prin acest instrument mănâncă cel puțin o masă pe zi.”,

a explicat Cristina Chiriac, doctor în economie, președintă CONAF.

• Foto: CONAF

Peste un milion de angajați din România câștigă salariul minim, iar orice sumă în plus reținută din salariu ar putea avea un impact considerabil asupra veniturilor lor nete. În contextul inflației persistente, puterea de cumpărare a angajaților scade continuu, iar tăierea unei facilități fiscale în cazul tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță sau impunerea unei noi taxe, cum ar fi CASS – 10%, ar agrava această situație.

Din cauza presiunii inflaționiste, aceste măsuri ar putea afecta și bugetele companiilor, care ar fi nevoite să renunțe la beneficiile extra-salariale sau să înghețe creșterile salariale pentru a face față noilor cerințe fiscale. România are deja unele dintre cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană, iar creșterea acestora ar putea duce la o scădere suplimentară a puterii de cumpărare a angajaților români.

CONAF precizează că pentru a deveni o țară competitivă, România trebuie să aibă o forță de muncă sănătoasă și productivă, iar statul trebuie să sprijine angajatorii cu privire la politicile de resurse umane care să asigure angajaților să mănânce la prânz, să facă sport sau să meargă la controale medicale, etc.