Luarea in discutie a pachetului rutier de catre Comisia Europeana a ridicat imediat numeroase semne de intrebare, intrucat una dintre prioritatile anuntate la Bruxelles este deschiderea pietelor nationale de transport calatori. Liberalizarea in Romania nu ar avea insa efectele scontate, intrucat concurenta intre operatori nu este egala, legislatia nu ofera parghiile necesare pentru a combate transportul „la negru“, iar evaziunea fiscala este in floare.
Principalele teme in discutie in legatura cu pachetul rutier (regulamentele europene 1071, 1072 si 1073) sunt piata interna, legislatia sociala si tarifarea rutiera. La ora actuala, Comisia Europeana inca evalueaza piata de transport persoane. In privinta serviciilor efectuate la nivel national se doreste gasirea celui mai bun model la nivel european, care ar putea fi implementat unitar pe viitor la nivelul statelor membre. In urmatoarele luni urmeaza sa fie lansate propuneri concrete de modificare a pachetului rutier, pe care le vor supune consultarii publice. Operatorii de transport sunt invitati sa fie cat se poate de activi atunci cand li se va solicita parerea. Cele mai multe discutii sunt pe marginea legislatiei sociale, pentru ca aici sunt si cele mai mari dispute vizavi de concurenta dintre companii pe piata libera si dumpingul social. Pozitia Romaniei este aceea ca aducerea in discutie a ideii de dumping de fapt mascheaza un caracter protectionist al statelor vestice.
Este important de stiut ca in martie a.c. a aparut un nou regulament european privind clasificarea incalcarilor care pot duce la pierderea bunei reputatii, care se va aplica de la 1 ianuarie 2017 in toate statele membre. Managerii de transport trebuie sa fie cat de bine pregatiti se poate, pentru ca procedura este acum clara, mult simplificata si neinterpretabila. Urmeaza, in consecinta, o noua modificare a HG 69/2012, pentru a prinde si ultimele prevederi.
Termenul „liberalizare“ este greu de pronuntat pentru Romania, este de parere Adriana Kalapis, directorul Directiei Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor. „La Bruxelles nu este nimic concret pe aceasta directie. Este adevarat ca se doreste gasirea unei formule unitare de acces pe piata pentru companiile de transport, dar deocamdata nu s-a luat inca o decizie clara. Mi-as dori sa fim uniti, astfel ca peste doi ani, cand va trebui facut un program de transport, lucrurile sa fie clare si transparente. Iar in acest sens trebuie sa se coreleze judeteanul, interjudeteanul si metropolitanul, pentru a nu mai exista dispute intre operatori. Pe parte de reglementare, este important sa gasim o forma de autorizare/inregistrare a autovehiculelor de 3,5 t si, in acelasi timp, sa definim mai bine transportul ocazional.“
„Experienta similara“ poate face diferenta
In Occident, liberalizarea a insemnat cu precadere deschiderea transportului rutier si suprimarea monopolului avut ani de zile de feroviar. In Romania, transportul feroviar a pierdut teren de acum mult timp, astfel ca o liberalizare a pietei nu ar insemna decat cresterea concurentei intre operatorii de transport rutier. Iar in conditiile in care avem inca lacune serioase in materie de control, si „pirateria“ si evaziunea fiscala inca nu au fost eradicate, este greu de lasat piata libera.
Indiferent cum va arata legislatia europeana, Romania trebuie sa isi faca ordine in curtea proprie. Atat referitor la transportul judetean, cat si la interjudetean, Consiliul Concurentei a spus categoric ca „vechimea“ nu are ce sa caute intre conditiile de atribuire. Se impune prin urmare gasirea unei alte formulari – gen „buna reputatie“ sau „experienta similara“ – care sa aiba acelasi rol.
„Legislatia europeana foloseste cu succes notiunea de «experienta similara» si nu ar fi nicio problema daca am adopta termenul si in legea romaneasca. Putem face practic referire la experienta acumulata de orice transportator care a operat minimum cinci ani pe teritoriul national, pe programul de transport regulat. In acest caz, strainii vor fi nevoiti sa cumpere o companie romaneasca, iar firmele autohtone vor fi interesate sa se capitalizeze, pentru a fi interesante in ochii potentialilor cumparatori. Pe de alta parte, nu ar fi rau ca operatorii romani sa invete din practica europeana si sa se asocieze, pentru a fi mai puternici si a avea forta sa faca investitii. In aceste asocieri ar putea fi cooptati si carausi straini“, este de parere Augustin Hagiu.
