Economia Ungariei iese din criza cauzată de COVID-19, însă susținerea nivelurilor solide de creștere pre-pandemice ale țării va necesita reforme pentru a încuraja productivitatea și crearea de locuri de muncă, potrivit unui nou raport OECD.
Ultimul sondaj economic OECD din Ungaria spune că, din moment ce lipsa forței de muncă este resimțită pe măsură ce economia revine, este vital să se investească în formare profesională, abilități digitale și instruire pentru ca abilitățile forței de muncă să se potrivească cu cerințele pieței. Îmbunătățirea legăturilor de transport și a disponibilității locuințelor în centrele de producție principale ar facilita mutarea aici a lucrătorilor din zonele cu puține locuri de muncă. Crearea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai transparent și accelerarea adoptării de către firme a tehnologiilor digitale ar spori, de asemenea, redresarea.
„Economia Ungariei se descurca bine înainte de criză și, odată cu creșterea cererii externe, perspectivele unei recuperări solide sunt bune. Este important să se utilizeze această perioadă și viitoarea intrare de fonduri UE pentru a crește productivitatea și competitivitatea pentru a asigura o redresare puternică și durabilă”, a declarat Alvaro Pereira, directorul OCDE pentru Studii Economice de Țară, prezentând raportul alături de secretarul de stat al Ungariei pentru Finanțe, Gábor Gion.
Criza COVID-19 a lovit puternic economia Ungariei orientată spre export, punând capăt unei perioade de creștere constantă în 2016-2019 care a ridicat veniturile și a scăzut rata șomajului la un nivel minim în ultimii 30 de ani. Sprijinul politic acordat lucrătorilor și firmelor, precum și lansarea rapidă a vaccinurilor, a netezit calea către recuperare, iar studiul preconizează o creștere de 4,6% în 2021 și 5% în 2022, după o scădere de 5,1% în 2020. O injecție anuală de fonduri structurale și de recuperare post-COVID europene, echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB, din 2021, vor sprijini creșterea dacă vor fi investite bine.
Rămân riscuri pe termen scurt, cum ar fi impactul unei penurii globale de semiconductori asupra producției auto din Ungaria. Sprijinul orientat către gospodării și întreprinderi ar trebui continuat atât timp cât este necesar. Odată ce recuperarea este autosusținută, accentul ar trebui să revină asupra consolidării finanțelor publice înainte de creșterile iminente ale cheltuielilor cu sănătatea și pensiile de la o populație îmbătrânită, potrivit sondajului, inclusiv prin finalizarea unei creșteri continue a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2022.
Îmbătrânirea și scăderea forței de muncă face urgentă creșterea productivității muncii. Pe lângă consolidarea învățământului vocațional și terțiar, este esențial să se producă mai mulți ingineri cu înaltă calificare și absolvenți de TIC, pe care întreprinderile le solicită din ce în ce mai mult. În acest context, sondajul recomandă reducerea costurilor internetului mobil de mare viteză și ajutarea firmelor să adopte rapid tehnologiile digitale. Intensificarea eforturilor de combatere a corupției, inclusiv continuarea consolidării cadrului instituțional și asigurarea independenței și responsabilității sistemului judiciar ar îmbunătăți climatul investițional și ar sprijini dinamismul afacerilor.
Mobilitatea lucrătorilor ar putea fi îmbunătățită prin îmbunătățirea conexiunilor de transport din zonele rurale în orașe, modernizarea reglementărilor privind locuințele pentru extinderea pieței private de închiriere și facilitarea unor cerințe de licențiere și certificare pentru ocupațiile profesionale. Ungaria ar putea lua în considerare, de asemenea, creșterea duratei prestațiilor de șomaj de la cele trei luni actuale.
În cele din urmă, economia Ungariei ar beneficia de o structură fiscală mai favorabilă creșterii. Sondajul sugerează continuarea reducerii impozitelor pe muncă și eliminarea treptată a impozitelor distorsionate asupra cifrei de afaceri în sectoare precum energia, finanțele și comerțul cu amănuntul, care împiedică investițiile noi din domeniu. Acest lucru ar putea fi echilibrat prin creșterea veniturilor din impozite pe consum, proprietate și mediu, simplificând în același timp sistemul de taxă pe valoarea adăugată prin trecerea la un nivel mai mic al TVA, dar cu aplicare și colectare mai largă.
