IRU a organizat în iunie Forumul online RoadMaster „Driving Talent with Data“, în cadrul căruia vorbitorii au încercat să răspundă la întrebarea: cum se pot folosi soluțiile IT pentru a atrage, a recruta, a pregăti și a păstra șoferii de camion în firmă pe bază de criterii obiective, în condițiile crizei de personal din ultimii ani, care se așteaptă să continue și în 2021?
Umberto de Pretto, secretar general IRU, a subliniat și cu această ocazie faptul că deficitul de personal din domeniu se așteaptă să crească în 2021 în Europa cu 10% pentru transport de marfă și cu 17% pentru transport de pasageri.
Un sondaj realizat în timp real printre cei circa 300 de participanți la Forum arată că în opinia lor sunt cinci motive principale pentru criza de șoferi, începând cu lipsa de șoferi buni, pe care au identificat-o 38% dintre respondenți, și continuând cu imaginea proastă pe care o are această meserie în rândul populației, condițiile grele de muncă și dificultatea de a atrage tineri și femei.
IRU a dezvoltat și o soluție telematică, RoadMaster, disponibilă complet online, care definește standardul de cunoștințe și abilități necesare șoferilor profesioniști și propune soluții de cuantificare a abilităților acestora și training personalizat, realizat înainte ca indicatorii de performanță să fie afectați foarte mult.
Paula Fernandez, director de resurse umane în cadrul companiei de transport de persoane ALSA, a explicat faptul că în evaluarea șoferilor se încearcă folosirea, pe cât posibil, a datelor obținute de la sisteme telematice. Tot ce exista în bazele de date era folosit pentru analize chiar și înainte de criza Covid-19, iar pentru evaluarea personalității șoferilor erau utilizate camere, GPS, aplicații care indicau depășirile de viteză sau alte incidente similare etc.
Antonia Ferrari a declarat că firma pe care o reprezintă, Torello Transporti, este printre cele 57% care colectează date și le folosesc constant pentru a lua măsuri interne de îmbunătățire a performanțelor. Aceasta are diverse instrumente pentru monitorizarea șoferilor în termeni de siguranță și eficiență (pentru a determina cum folosesc cruise control, de câte ori frânează, dacă mențin viteza maximă legală ș.a.), ele permițând luarea de măsuri, cum ar fi organizarea unor sesiuni suplimentare de training, pentru cei care nu sunt foarte performanți. Compania are peste 1.000 de vehicule și trebuie să se asigure că toți șoferii se aliniază cu așteptările sale și ale clienților.
Pentru a cuantifica abilitățile unui șofer sau a vedea dacă are abilitățile de care e nevoie se face training la angajare și se monitorizează întreaga activitate. Și la ALSA toți șoferii sunt recrutați cu ajutorul unei soluții de evaluare, care le dă un scor, și sunt calificați și evaluați de traineri ce îi însoțesc câteva luni în curse și la care pot apela la nevoie și ulterior. Compania are peste 100 de evaluatori care fac și pregătire online, și practică.
Softul ajută și la înțelegerea și corectarea comportamentului
Demir Hadzic (de la Petroleum Development Oman, o companie cu 10.000 de vehicule și peste 12.000 de conducători auto) arată că șoferii sunt cei mai expuși dintre angajați la riscurile de pe șosele, mai ales cei care lucrează în industria petrolieră, și de aceea firma colectează date pentru a le înțelege comportamentul și folosește tehnologia pentru a-l corecta (în cazul în care nu utilizează centura de siguranță, încalcă viteza maximă legală, vorbesc la telefon, sunt obosiți sau distrași etc.), astfel încât ei să conducă în siguranță. Compania a testat sisteme de management al oboselii, în încercarea de a fi pro-activă, și înainte de asta, ca și înainte de implementarea oricărei soluții noi, a stat de vorbă cu șoferii pentru a vedea dacă acceptă tehnologia, camerele ș.a. și pentru a le explica motivele din spatele folosirii lor, deoarece, dacă nu înțeleg, vor încerca să le respingă. „Dacă însă înțeleg beneficiile, dacă înțeleg că oboseala nu este intenționată și participă mai deschis la proiect, rezultatele sunt mai bune, iar apoi împărtășirea de experiențe cu alți șoferi îi ajută să accepte mai ușor tehnologia.“
Datele despre parametrii subiectivi sunt greu de colectat și analizat automat
Andreas Schmidt (Hegelmann) declară că datele sunt dificil de colectat automat și trebuie introduse manual de angajații din birouri. În plus, unele informați despre performanța șoferilor – cum se comportă în funcție de încărcătură, de exemplu – sunt dificil de analizat automat și „nici nu cred că se va îmbunătăți ceva pe viitor din acest punct de vedere, deoarece sistemul nu poate determina dacă șoferul a făcut ceva incorect“. La recrutare se ține cont mai ales de calificare și experiență, dar și de abilitatea de a folosi tehnologia – mulți șoferi în vârstă nu sunt familiarizați cu telefoanele smart, de exemplu – și de limbile străine de circulație pe care le cunosc.
Hegelmann are soluțiile potrivite pentru a genera KPI care nu au legătură neapărat cu stilul de condus, iar Kühne + Nagel poate măsura, așa cum declară Christian Müller, atât performanțele tehnice, cât și alte abilități, astfel încât imaginea de ansamblu să fie cât mai relevantă – pentru că poate un șofer are un consum bun, dar nu face prea mulți kilometri. Deci toți indicatorii se corelează și se ține cont și de cei ce nu se pot măsura. Müller mai atrage atenția asupra unui aspect legal deosebit de important când vine vorba de folosirea sistemelor telematice: Kühne + Nagel nu stochează date despre șoferii subcontractorilor, decât în număr limitat, deoarece nu este permis, dar pentru șoferii proprii se urmăresc mai ales stilul de condus – pe baza căruia se fac programe de training – și punctualitatea la încărcare/descărcare.
Torello Transporti folosește sistemul de monitorizare pentru a determina cei mai buni șoferi din firmă și a le oferi bonusuri, iar Paula Fernandez subliniază faptul că și atitudinea este foarte importantă: poate un șofer are abilități, dar nu le folosește, deci e nevoie, atât la recrutare, cât și pe parcurs, de teste și interviuri pentru o evaluare completă. „Poate pentru firmele mici acest lucru este surprinzător, dar noi facem astfel de teste de peste două decenii și am dezvoltat propriul instrument, deoarece acela pe care îl aveam nu măsura tot ce ne trebuia și nu ne oferea date despre cum să îmbunătățim performanța.“
