Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Legea conducerii auto defensive, fără buget şi fără perspective

Legea 20/2022 a modificat Codul Rutier, în ianuarie anul trecut, pentru a include oficial conducerea auto defensivă ca posibilitate de instruire suplimentară pentru şoferi, costurile pentru absolvirea unui astfel de curs urmând să fie decontate de către stat. Deşi intenţia este lăudabilă, este foarte greu de pus în practică.

Trei ministere sunt implicate în asigurarea cadrului legal de aplicare a legii conducerii defensive: Internele, Transporturile şi Finanţele.

Primul trebuie să ţină evidenţa conducătorilor auto care au urmat cursuri în domeniul conducerii defensive, prin intermediul Poliţiei Române, şi să evalueze anual eficienţa acestor cursuri raportat la gradul de implicare a absolvenţilor în accidente de circulaţie.

Transporturile trebuie să elaboreze normele privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor, precum şi procedura de examinare şi de formare în domeniul conducerii defensive, iar Finanţele trebuie să asigure acordarea facilităţilor fiscale prevăzute în legea 20.

Acest ultim lucru nu este însă aşa de uşor de făcut, iar Ministerul de Finanţe a transmis deja un punct de vedere oficial, în care precizează faptul că măsura – aşa cum este reglementată în prezent – este inaplicabilă, dată fiind neclaritatea, ambiguitatea şi incertitudinea normei în  cauză, iar pentru punerea ei în aplicare se impune modificarea cadrului legal primar (n.r. Codul fiscal).  Prin urmare, pentru aplicarea corectă a prevederilor legii 20/2022, aceste ar trebui modificate în mod corespunzător, spre a se evita dubla deducere a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de conducere auto defensivă, atât din impozit, cât şi dub forma cheltuielilor, dar şi pentru a se elimina ambiguitatea normei în cauză.

În acelaşi timp, şi Ministerul Transporturilor (MT) întâmpină probleme în elaborarea normelor de autorizare a şcolilor de şoferi în vederea cursurilor de conducere defensivă, deoarece se pare că nu există instituţii oficiale (naţionale ori internaţionale) care să omologheze simulatoarele ori vehiculele speciale folosite de centrele de conducere defensivă. HG 1029/2008 privind condiţiile de punere pe piaţă a maşinilor prevede ca, pentru toate celelalte tipuri de vehicule care nu intră sub incidenţa Registrului Auto Român, cei interesaţi de omologări se pot adresa Ministerului Muncii. Chiar şi aşa, o astfel de omologare este complicată şi nu se ştie dacă MT este dispus să autorizeze o şcoală de şoferi care deţine astfel de simulatoare/vehicule speciale, mai ales că toţi cursanţii trebuie să semneze înainte de a începe instruirea că îşi asumă riscul unor eventuale accidentări.

Nu în ultimul rând, deşi posibilitatea efectuării de cursuri de conducere defensivă pe banii statului le surâde atât cetăţenilor, cât şi şcolilor de şoferi şi de pilotaj, se pare că Guvernul nu a stabilit un buget pentru această activitate şi nici cine ar trebui să o finanţeze.

De asemenea, se mai pune problema selecţiei beneficiarilor acestor cursuri, mai ales că potrivit ultimelor statistici privind accidentele rutiere, în perioada 1 ianuarie-15 decembrie 2022, din totalul de 4.443 de accidente grave produse pe teritoriul ţării, doar 1,19% au fost produse de conducători auto profesionişti, restul fiind în seama şoferilor amatori. Şi, în aceste condiţii, pe ce criterii vor fi selectaţi şoferii care să beneficieze de cursuri gratuite pe banii statului din marea masă de conducători auto existentă la nivel naţional, pentru că este evident – chiar şi fără a avea încă un buget pus la bătaie – că este imposibil să fie şcolarizaţi toţi.

Articole similare

Ad