Luna trecuta, la Bucuresti, membrii Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK) au discutat despre avantajele si dezavantajele accesarii fondurilor europene si a ajutoarelor de Stat. Marele „of“ al mediului de afaceri ramane faptul ca, in exercitiul financiar care tocmai s-a incheiat, „s-au facut foarte multe programe fara sens sau de catre persoane fara minime abilitati“, fara ca Statul sa impuna conditii de profesionalism sau de mentorat pe banii pe care ii da.
 

In numarul acesta vom aborda subiectul legat de ajutoarele de Stat, urmand ca in editia urmatoare sa prezentam si dezbaterea privind accesarea fondurilor europene.

Noua schema de finantare a fost simplificata
In opinia avocatului Jörg Menzer, de la SPRL Menzer&Bachmann-Noerr, schema de ajutor de Stat a fost un succes in perioada incheiata (2008-2014), fiind accesata de un numar mare de companii. „In continuare, prin Guvern, dar si prin noi, se incearca sa se atraga atentia asupra acestor programe. Sunt proiecte care au fost initial afectate de criza, dar care apoi au fost finantate pe ultima suta de metri, in ultimii 2-3 ani. Guvernul roman are autoritate asupra implementarii programelor, insa acestea sunt stabilite impreuna cu CE, pentru ca au efect asupra competitivitatii din interiorul UE.“
Insa, daca in exercitiul care tocmai s-a incheiat au existat doua scheme de finantare, pentru investitiile globale ale unei firme intr-un proiect – independent de cat va fi apoi finantat prin ajutor de Stat – de pana in/de peste 100 de milioane de euro, in noua perioada de finantare acestea s-au cumulat intr-o singura lege (807), care va sprijini investitiile de peste 100 de milioane de euro. „In prima perioada de finantare, la proiectele de peste 100 de milioane am avut o rata de absorbtie de 19%, dar si 99% absorbtie intr-un program deschis in 2012 pentru cercetare si dezvoltare. Atunci au fost finantate companii din IT, precum Microsoft, dar si alte firme care au generat locuri de munca numeroase“, a punctat Jörg Menzer, precizand ca, pe langa programul de investitie si finantare pentru productia industriala, a fost deschisa de curand si o schema prin care se pot finanta firme care angajeaza mai mult de 10 persoane.
De asemenea, au fost elimintate mai multe prevederi existente in exercitiul anterior. Intre acestea, pentru finantarea productiei industriale nu mai exista un numar impus de locuri de munca ce trebuie create, banii acordandu-se pentru investitii in masini si utilaje.
Exista insa si un program pentru salariati, la care deja s-au depus 32 de solicitari, „care se deruleaza mai usor decat cel pentru active, insa dureaza intre trei si sase luni pana este aprobat“, a aratat Jörg Menzer, mentionand ca pe viitor perioada s-ar mai putea scurta datorita faptului ca s-a ridicat nivelul investitiei minime de la 5 la 10 milioane de euro. „Ministerul a ridicat pragul pentru a elimina solicitarile lipsite de plus-valoare, care mai degraba sunt dorinte decat asteptari realiste“, …