Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

Anca Boagiu, la final de mandat

Dupa un an si patru luni, pe 10 februarie, Anca Boagiu a predat mandatul de ministru al transporturilor lui Alexandru Nazare, „omul sau de incredere“ din MTI. Inainte de acest moment a fost organizata o conferinta in cadrul careia Boagiu a prezentat bilantul prezentei sale la conducerea ministerului.
 
Fostul ministru al transporturilor a afirmat ca in timpul mandatului sau decalajul in absorbtia fondurilor europene a fost recuperat si, daca in 2007 nu fusese absorbit niciun euro, pana in prezent ministerul a reusit sa semneze contracte in valoare de 3,5 miliarde de euro cu finantare europeana, din care 536 de milioane de euro au fost efectiv absorbite in 2011, iar contracte in valoare de 1,9 miliarde de euro sunt in stadiu de executie. Pentru anul acesta se estimeaza ca suma pe care ministerul trebuie sa o primeasca de la UE este de 1,3 miliarde de euro.

In ceea ce priveste constructia de autostrazi, la acest moment 434 km sunt in stadiul de executie, cu o valoare de 4,1 miliarde de euro, iar inca 137 sunt in curs de licitare, valoarea lucrarilor fiind estimata la circa 1,2 miliarde de euro.
De asemenea, MTI a alocat 1,9 miliarde de euro pentru reabilitarea a 3.462 km de drumuri nationale, din credite BEI si programe operationale. Anca Boagiu a mai aratat ca in timpul mandatului sau au fost finalizate lucrarile la 1.045 km si la anumite variante ocolitoare, pe o distanta de 72,5 km, valoarea lor fiind in jur de 265 de milioane de euro.
„Sunt sigura ca programul de investitii va continua. Este important pentru ca anul trecut acele 16,1 procente aduse in economie prin investitii au insemnat foarte mult, ne-au dus undeva pe locurile fruntase la nivel european in ceea ce priveste sumele alocate si contractele pe care le-am desfasurat in Romania“, a aratat Anca Boagiu.

Au scazut datoriile CFR
Un alt segment despre care Anca Boagiu spune ca a fost sprijinit este cel feroviar, care „este extrem de important, dar a fost vitregit ani in sir“.
Una dintre cele mai importante realizari a fost faptul ca a fost finalizat tronsonul de la Predeal pana la Constanta. Daca nu ar fi fost finalizat, Romania risca sa ramburseze la Bruxelles un miliard de euro. Finalizarea acestui tronson contribuie la cresterea vitezei, dar si a numarului de pasageri transportati pe aceasta ruta.
CFR asteapta aprobarea oficiala de la Bruxelles pentru contracte in valoare de circa 900 de milioane de euro. In perioada urmatoare se vor semna ultimele patru aflate in licitare.
Asa cum a declarat fostul ministru al transporturilor, „un proces important care ar trebui sa continue este cel de restructurare a cailor ferate, care trebuie insotita si de masuri de sprijinire a companiilor“. Una dintre cele mai importante masuri luate in acest sens a fost cea de a ajuta CFR in a-si reduce pierderile si arieratele prin negocierile duse cu companiile furnizoare de energie electrica. Datoria efectiva era de 1,2 miliarde de lei, iar penalitatile aveau o valoare de 900 de milioane de lei. In final, acestea au acceptat sa primeasca datoria fara sa mai ceara si penalitatile. Deja la sfarsitul anului trecut statul alocase 400 de milioane de lei pentru plata datoriei. Negocierea ramane valabila pe tot parcursul lui 2012.
Pierderile companiilor din cadrul CFR s-au redus fata de anii trecuti. In cazul CFR Infrastructura, ele s-au redus de la 1.294.000 de lei la 528.000, la CFR Marfa, de la 535.000 la 134.000 de lei, iar CFR Calatori nu a avut pierderi la sfarsitul anului trecut.

Costuri reduse pentru CNADNR
Introducerea standardelor de cost a fost o chestiune care a atras multe discutii la minister. In urma acestora au fost aprobate 32 de standarde de cost, inca sase fiind in curs de aprobare. Prin aplicarea lor au fost reduse valorile contractelor. CNADNR a licitat 1,5 miliarde, economisind 600 de milioane. Practic, s-a stabilit in sfarsit care este costul infrastructurii in materie de autostrada si s-a ajuns la sumele de 3,8 milioane de euro/km la ses, 4,98 milioane de euro/km la deal si 5,9 milioane de euro/km in zona de munte.
CNADNR a reusit, se pare, sa economiseasca foarte multi bani prin renegocierea contractelor supradimensionate.
Poate ca cea mai „rasunatoare“ renegociere a fost cea a contractului cu Bechtel, in urma careia economia la bugetul de stat este de sase miliarde de euro – asta daca bugetul de stat ar fi putut sa onoreze acest contract.
Dupa renegociere, autostrada Transilvania a fost recunoscuta in reteaua rutiera europeana TNT-T, deci se pot accesa finantari din fonduri europene, poate fi licitat orice tronson din moment ce nu mai exista constrangerea ca pret de doi ani sa nu mai fie admisa nicio licitatie pe oricare din tronsoanele acestei autostrazi.
In prezent se estimeaza ca lucrarile pe tronsoanele 2B si 3C vor fi finalizate pana la finalul lui 2013.
Alte economii au fost obtinute prin rezilierea contractului pentru tronsonul Cernavoda-Medgidia, noul contract fiind cu 60 de milioane de euro mai ieftin decat precedentul.
CNADNR a renegociat si contractele de intretinere, costurile fiind reduse cu 30%. „Pentru activitatea de iarna pe perioada 2011-2012 au fost incheiate contracte subsecvente aferente acordului cadru care insumeaza 10% din valoarea totala a acordurilor pe patru ani. Subliniez acest lucru pentru a elimina discutiile despre contractele de miliarde de euro pe care le-ar avea compania. Contractul cadru a fost semnat de fostul ministru Ludovic Orban, este un contract multianual in valoare de un miliard de euro. Dupa plecarea fostului ministru, acest contract a fost bine gestionat astfel ca, de patru ani, CNADNR a folosit 235.000 de euro“, a explicat Anca Boagiu.

Exproprieri de 20 de ori mai ieftine
Anul trecut a intrat in vigoare legea care reglementeaza exproprierile. „Aceasta lege trebuia introdusa de mai mult timp, dar cred ca era «mai avantajos» sa faci exproprierile haotic si sa platesti cu sacosa. Folosind noul sistem, exproprierile sunt de 20 de ori mai ieftine decat inainte. Inainte de intrarea in vigoare a legii am alocat CNADNR 445 de milioane de lei, atat era estimat pentru exproprieri, si din aceasta suma compania de exproprieri a folosit doar 24 de milioane. Aceasta este diferenta pe care o face o lege buna“, a aratat Anca Boagiu, care a adaugat ca „o alta masura foarte buna care arata cum lucrurile pot fi puse la punct a fost crearea departamentului de descarcari arheologice in cadrul CNADNR. Cand am venit la minister cele doua mari probleme erau exproprierile si descarcarile arheologice. Astazi, pe coridorul IV Pan European unde sunt contractele de autostrazi, descarcarile arheologice sunt facute in procent de 97%. Este rezultatul unei munci de echipa si al unei organizari foarte bune la nivelul companiei, eliminand astfel orice tentatie sau tentativa a companiilor constructoare de a invoca faptul ca nu pot avansa.“
Fostul ministru al transporturilor a pus pe tapet penalitatile date constructorilor de catre CNADNR pentru neindeplinirea termenelor contractuale sau pentru o calitate necorespunzatoare a lucrarilor pe care le-au efectuat, in valoare de 90 de milioane de euro. La nivelul companiei CFR Infrastructura penalitatile au o valoare de 65 de milioane de euro.
Anca Boagiu a mai subliniat faptul ca in timpul mandatului sau, la nivelul ministerului sau companiilor au fost demarate actiuni de control. Astfel, MTI a formulat sase sesizari penale, iar CNADNR, alte sase. O parte au ajuns la departamentul national anticoruptie, o parte la Politia Romana.

S-a investit si pentru transportul aerian si naval
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii gestioneaza si transportul naval, aerian, dar si Metrorex.
In ceea ce priveste sectorul naval, Anca Boagiu a subliniat importanta faptului ca pe durata mandatului sau MTI a devenit coordonator al axei navigabile la nivel european prin Strategia Dunarii care presupune proiecte in valoare de trei miliarde de euro. Au fost finalizate proiecte finantate din imprumuturi de la BEI si fonduri europene de 12,3 milioane de euro, iar colaborarile cu porturile Rotterdam, Dubai etc. au creat premisele ca portul Constanta sa devina la randul sau un hub pentru transportul naval, ceea ce presupune o directionare a transportului de marfuri de pe rutier si feroviar catre fluvial si maritim.
Si pentru transportul aerian au fost derulate cateva proiecte destul de importante, printre care se numara extinderea terminalului Finger din aeroportul Henry Coanda, care a fost finalizata in martie anul trecut, cu o investitie de 60 de milioane de euro. In iulie anul acesta va fi finalizat si proiectul de extindere a terminalului de plecari, cu o investitie de 62 de milioane de euro. Un alt proiect a fost cel de modernizare a corpului C al aeroportului Baneasa.
„Prin aceste investitii am urmarit cresterea capacitatii pe aeroporturile Henry Coanda si Baneasa, obiectivul fiind de a transforma Bucurestiul intr-un hub regional. Implicit, lucrul acesta aduce o dublare a capacitatii de transport, dar si un impact pozitiv asupra TAROM“, a explicat fostul ministru al transporturilor.
In cadrul conferintei de sfarsit de mandat, Anca Boagiu a vorbit si despre realizarile in ceea ce priveste activitatea Metrorex, care deruleaza acum proiecte in valoare de circa doua miliarde de euro. „Au fost finalizate cele doua statii de metrou, Jiului si Parc Bazilescu, au inceput lucrarile la Magistrala 5, tronsonul Drumul Taberei-Eroilor. E vorba de 10 statii, cu o valoare de 720 de milioane de euro. Am contractat imprumuturi de 465 de milioane de euro pentru tronsonul Universitate-Pantelimon, au fost semnate contractele de servicii de consultanta pentru a face magistrala 6, si pana la sfarsitul trimestrului 1 vor fi facute si caietele de sarcini. Au fost achizitionate 16 noi trenuri de metrou si au fost instalate lifturi la 24 de statii de metrou. 
Volumul mare de investitii pe care il face Metrorex este urmat de crearea a circa 20.000 de locuri de munca in industrie prin investitiile pe care le fac.“

Articole similare