Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Atacarea Pachetului Mobilitate la CJUE, o bătălie grea și de durată

România a deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) o acțiune în anulare a actelor normative care compun Pachetul Mobilitate. Procedura este însă foarte complexă și de durată, iar o parte dintre noile prevederi au intrat deja în vigoare și vor începe să își producă efectele. Despre cum a fost construit cazul României și care sunt șansele de reușită am discutat chiar cu Agentul Guvernamental Emilia Gane, în cadrul Galei Tranzit de transport marfă.

Acțiunea României la CJUE, deschisă în 23 octombrie 2020, vizează anularea parțială a regulamentelor 1054 și 1055, precum și a directivei 1057. Dispozițiile atacate de țara noastră sunt reclamate și de alte state membre și se referă la interdicția efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului, la obligația întoarcerii șoferilor la fiecare 3-4 săptămâni la locul de reședință sau la sediul operațional al angajatorului, obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, restricțiile suplimentare privind cabotajul, dar și ipotezele speciale în care se aplică directiva detașării în cazul conducătorilor auto.

România a invocat încălcarea principiului proporționalității

Acțiunea României se bazează pe încălcarea principiului proporționalității. „Din punctul nostru de vedere, toate cele 5 măsuri pe care le reclamăm încalcă principiul proporționalității, așa cum este el definit la articolul 5, alineatul 4 din Tratatul Uniunii Europene (TUE). De asemenea, două dintre măsuri – întoarcerea vehiculului și întoarcerea conducătorului auto – constituie restricții la libertatea de stabilire, așa cum este stabilit prin articolul 49 din același tratat, și, per total, toate sunt discriminatorii pe criteriul naționalității, fiind încălcat articolul 18 din TUE”, a declarat Emilia Gane.

Rezultatul studiului derulat de Comisia Europeană (CE) cu privire la impactul întoarcerii camionului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare ar trebui să confirme sau să infirme acuzația de disproporționalitate a măsurilor adoptate prin Pachet. Dar acțiunea în anulare – așa cum este ea depusă – este construită de la început invocând toate motivele. „Practic, nu se mai pot aduce ulterior motive noi. În ceea ce privește argumentele, aici există o oarecare flexibilitate, însă, chiar și așa, trebuie avut grijă”, a explicat Agentul Guvernamental.

În plan juridic, calitatea de proporționalitate a unei reglementări înseamnă dacă ea este adecvată în vederea atingerii obiectivelor, fără să depășească ceea ce este necesar. Prin urmare, are o semnificație diferită de cea folosită în mod uzual, care se referă la afectarea într-o măsură diferită, inegală, a celor vizați. „Bătălia” pe marginea disproporționalității măsurilor din Pachet nu este simplă, mai ales că UE se bucură de multă înțelegere din partea Curții pe parte legislativă. Totuși, o instituție UE trebuie să demonstreze că a luat în calcul toate elementele pertinente ale unei situații reglementate. În cazul întoarcerii vehiculului, strategia de argumentare a Agentului Guvernamental pleacă chiar de la obiectivul urmărit de către regulamentul atacat, respectiv combaterea fenomenului societăților de tip „cutie-poștală”. Prevederi speciale pe această speță există deja în articolul 5 din regulamentul 1071/2009, însă problema nu a fost rezolvată din cauza aplicării diferențiate a prevederilor regulamentului în statele membre (așa cum se arată în preambulul noului act normativ). Așadar, aici este problema și aceasta trebuie rezolvată; soluția nu este de a adăuga restricții suplimentare, pentru că este clar că simplele restricții nu și-au atins obiectivul. „Acuzăm caracterul inadecvat al măsurii raportat la obiectivul urmărit, dar și caracterul disproporționat, neadecvat. Cu alte cuvinte, vorbim de o măsură arbitrară, fără o justificare clară. Dacă ne referim la sediu ca centrul de control, prezența fizică la 8 săptămâni a camionului la sediu nu are nicio legătură cu desfășurarea în condiții normale a activității. Din studiul de impact al CE rezultă faptul că există măsuri mai puțin restrictive și care permit atingerea aceluiași obiectiv – de exemplu, întărirea controalelor.”

Măsura generează prejudicii disproporționate, deoarece afectează în special operatorii mici și mijlocii (care reprezintă – potrivit CE – cea mai mare parte a industriei de transport) și creează o diferență de tratament între firmele aflate la periferia UE și cele din centru.

Din păcate, nu există multe studii, date și elemente factuale care să sprijine demersurile în instanță. Agentul Guvernamental și-a construit argumentația folosind toate informațiile puse la dispoziție de MT.

Aspectele tehnice (studii, statistici) sunt analizate de către ministerele de resort, iar la nivelul MAE se discută cu omologii chestiuni de argumentație juridică.

Acțiunea României la CJUE ar putea depăși un an și jumătate

România a depus pe 23 octombrie 2020 trei acțiuni în anulare la CJUE, vizând eliminarea din Pachetul Mobilitate a acelor prevederi care vor dezavantaja clar transportatorii români în fața celor occidentali. Bătălia va fi însă lungă, iar procesul ar putea dura mai bine de un an și jumătate, este de părere Emilia Gane.

Agentul Guvernamental este în legătură și cu celelalte state membre cu interese similare. „Nimeni nu copiază nimic de la nimeni. La CJUE nu contează numărul de acuzații înregistrate pentru o anumită speță, ci forța argumentelor prezentate. În plus, mai multe argumente diferite, fără a fi contradictorii, reprezintă mai multe șanse de câștig.”

Judecarea unei cauze pe rolul Curții începe în momentul în care s-a depus o cerere introductivă. Procedurile pe rolul Curții au două faze, scrisă și orală. Prima constă dintr-un schimb de memorii între participanții la procedură – cererea introductivă a reclamantului, memoriul în apărare al pârâtului, replica și duplica. De asemenea, dacă sunt permise intervenții de către Curte, memoriul în intervenție și reacțiile co-participanților sunt și ele incluse. Faza orală constă dintr-o ședință de audiere a pledoariilor: dacă respectiva cauză se soluționează cu concluziile avocatului general – și aceasta este o chestiune pe care o decide Curtea în funcție de mai multe circumstanțe – atunci se prezintă concluziile și, apoi, decizia Curții.

Potrivit ultimului raport de activitate al CJUE, durata medie a unei acțiuni directe este de 19 luni. „Nu ne așteptăm ca aceste acțiuni să aibă durata medie. Dincolo de contextul actual, contează și gradul de aglomerare al Curții, dar și complexitatea speței – pe fond și procedurală. Complexitatea procedurală este influențată de numărul de intervenții care se pot face și care vor lungi – dacă sunt admise – timpul total de soluționare. Evaluând acțiunile pe spețe similare, CJUE poate decide conexarea lor sau reunirea. Uitându-mă la ceea ce se întâmplă, chiar dacă suntem încă într-un stadiu incipient, poate exista o probabilitate mare ca aceste acțiuni deschise de statele membre să fie conexate sau măcar reunite în faza orală”, a precizat Agentul Guvernamental.

Între timp, CE transmisese statelor membre termenul limită de 30 noiembrie pentru comunicarea transpunerii în legislația națională a prevederilor din Pachet ce au intrat în vigoare pe 20 august 2020.        

Articole similare