Lucrările pe două dintre cele mai importante proiecte rutiere, Autostrada Transilvania și A0 Nord, avansează într-un ritm susținut. Pe secțiunea Nădășelu–Mihăiești, montarea grinzilor la cele două viaducte majore se apropie de final, în timp ce pe lotul 1 al A0 Nord, între Joița și Corbeanca, stadiul fizic a ajuns la 63%, cu perspective reale de deschidere înainte de termen.
Constructorii au ajuns la un stadiu de aproape 68%, cu 400 de muncitori pe teren și 150 de utilaje mobilizate zilnic în șantierul aflat pe secțiunea Nădășelu–Mihăiești a Autostrăzii Transilvania. La Viaductul Topa Mică, cea mai mare structură, cu o lungime de 2 kilometri, mai sunt de montat doar 16 grinzi din totalul de 400. În paralel, echipele lucrează deja la turnarea plăcii de suprabetonare, unde progresul a ajuns la 20%. Și Viaductul Nădășelu, lung de 1,2 kilometri, avansează într-un ritm accelerat: mai sunt de montat 48 de grinzi din cele 192 prevăzute, iar structura casetată în console a ajuns la un stadiu de 73%.
Potrivit lui Cristian Pistol, director general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, progresele sunt vizibile și la elementele tehnice esențiale ale celor două structuri. Riglele de coronament sunt realizate în proporție de 94,5%, dispozitivele antiseismice au ajuns la 94,67%, iar aparatele de reazem sunt montate în proporție de 92,21%. După finalizarea montării grinzilor, constructorii vor trece la etapele finale: suprabetonarea plăcilor, aplicarea hidroizolației, realizarea structurii rutiere, montarea parapetelor de protecție, racordarea cu terasamentele și instalarea sistemelor de semnalizare.
Contractul, în valoare de 995 milioane lei, fără TVA, este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura rutieră din zona de nord-vest a țării. Odată finalizate viaductele și secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului, cu o lungime de 42,84 km, șoferii vor beneficia de o conexiune continuă de 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, ceea ce reprezintă un pas major în dezvoltarea coridorului Transilvaniei.
De asemenea, lucrările pe lotul 1 al A0 Nord, între Joița și Corbeanca, avansează într-un ritm alert, stadiul fizic apropiindu-se de 63%. Asocierea româno‑italiană Retter–Pizzarotti este mobilizată masiv pe cei 17,5 kilometri ai tronsonului, cu 650 de muncitori și 330 de utilaje care lucrează simultan pe multiple fronturi.
„Pe traseu se așterne stratul de uzură, se montează parapetele metalice și panourile fonoabsorbante, se pregătesc fundațiile pentru spațiile de parcare, iar echipele continuă relocările de conducte de gaz metan, lucrările de terasamente, consolidările și instalarea elementelor de ITS, alături de dispozitivele pentru evacuarea apelor pluviale”, afirmă reprezentantul CNAIR.
La nodul rutier cu DN1A, bretelele sunt deja asfaltate, se execută șanțurile pentru scurgerea apelor, se taluzează, se așterne balastul stabilizat cu ciment și se montează sistemele ITS. În paralel, se lucrează intens la cele mai complexe structuri ale lotului: podul de 610 metri peste calea ferată București–Ploiești și podul de 760 de metri peste DN7 și calea ferată București–Pitești. Aici se montează grinzi și se betonează plăcile de suprabetonare, etape critice pentru finalizarea infrastructurii majore.
Menținerea ritmului actual ar putea permite deschiderea circulației până la finalul acestui an, cu mult înaintea termenului contractual din aprilie anul viitor, o perspectivă care ar schimba radical mobilitatea în zona Capitalei. Contractul, finanțat prin Programul Transport 2021–2027, are o valoare de peste 800 milioane lei.
Traseul Lotului 1 al A0 Nord se desfășoară între A1 și DN1, traversând localitățile Dragomirești‑Vale, Buftea, Mogoșoaia și Corbeanca în județul Ilfov, respectiv Joița și Săbăreni în județul Giurgiu. Este un tronson esențial pentru configurarea completă a Autostrăzii de Centură a Capitalei, proiect care va redefini fluxurile de trafic și va susține dezvoltarea economică a regiunii București–Ilfov, responsabilă pentru aproximativ 25% din PIB-ul României.
