Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad

Binevenit, dar privit cu skepticism

In toamna anului trecut a fost publicata in MO Hotararea 1188/2009 pentru modificarea si completarea HG 1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea intreprinderilor. Principalele schimbari sunt majorarea bugetului maxim al schemei de la cinci la 100 de milioane de euro, eliminarea obligativitatii intocmirii, de catre o firma de specialitate, a studiului tehnico-economic anexat cererii de finantare, prezentarea informatiilor minime din cuprinsul studiului tehnico-economic, inclusiv determinarea a trei indicatori de eficienta economica a planului de investitii – solvabilitate, lichiditate, rentabilitatea cifrei de afaceri – si eliminarea, din categoria cheltuielilor eligibile, a investitiilor in imobilizari necorporale.


Potrivit informatiilor primite de la Ministerul Finantelor Publice, in 2009 au fost depuse 1.823 de cereri de acord de principiu pentru finantare, din care au fost aprobate 295. Solicitantii activeaza in toate domeniile economiei – industrie, servicii, comert – iar de cele mai multe ori banii sunt destinati achizitiei de echipamente tehnologice si constructiilor cu scop industrial si turistic.
Obiectivul schemei de ajutor de Stat il constituie modernizarea sau dezvoltarea activitatii intreprinderilor care activeaza in domeniile din Anexa 1 la Hotararea 1188/2009, domenii alese in scopul sprijinirii firmelor care au nevoie de sume mici in dezvoltarea sau modernizarea activitatii, atragerii de forta de munca din zonele limitrofe, utilizarii resurselor locale, sustinerii meseriasilor din zonele rurale si din micile localitati, sprijinirii intreprinderilor care au ca obiect de activitate serviciile, precum si dezvoltarii sau modernizarii activitatii intreprinderilor prestatoare de servicii, pentru a se ridica la standardele europene.
Pot beneficia de ajutor IMM-urile care au sediul si isi desfasoara activitatea in Romania si care: pe o perioada de trei ani fiscali consecutivi, anteriori datei solicitarii, au primit ajutoare de minimis, dar care, cumulate, nu depasesc plafonul echivalent in lei cu 200.000 de euro; prezinta un plan de investitii care sa reflecte modul de utilizare a sumelor acordate si – o prevedere noua – un studiu tehnico-economic in care se face dovada eficientei economice a intreprinderii si a investitiei prin incadrarea in indicatorii din tabelul alaturat; nu inregistreaza debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat; nu se afla in procedura de executare silita, faliment, reorganizare judiciara, dizolvare, inchidere operationala, lichidare; nu intra in categoria intreprinderilor in dificultate; nu au fost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de Stat sau, daca au fost emise, au fost si executate; nu au primit un ajutor ilegal.
IMM-urile pot beneficia de ajutoare de minimis pentru modernizarea sau dezvoltarea activitatii in limita valorii maxime de 200.000 de euro pe o perioada de trei ani fiscali consecutivi. Modalitatea de acordare a acestor ajutoare consta in alocarea de la bugetul de Stat, prin Ministerul Finantelor Publice, a unor sume nerambursabile. Daca alocarea specifica individuala este platita in mai multe transe, ele se vor actualiza la valoarea de la data acordarii celei dintai.

Numai investitiile in imobilizari corporale raman eligibile
Conform HG 1164/2007, cheltuielile eligibile pentru care se solicita finantare cu defalcare anuala pot reprezenta investitii in imobilizari corporale (cheltuieli cu terenuri sau amenajari de terenuri, cu constructii, cu echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru – aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport neinmatriculabile, pentru sustinerea activitatii intreprinderii, mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale) si in imobilizari necorporale (construire a intreprinderii, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare) – acestea din urma insa eliminate prin Hotararea 1188/ 2009.
Investitiile in imobilizari corporale reprezinta orice investitii care se refera la crearea unei noi unitati, extinderea uneia existente sau angajarea intr-o activitate ce implica o schimbare fundamentala a produsului sau a procesului de productie al unei unitati existente, mai ales prin rationalizare, diversificare sau modernizare. Si investitia in active fixe realizata sub forma achizitionarii unei unitati care s-a inchis sau care s-ar fi inchis daca nu ar fi fost cumparata trebuie sa fie considerata investitie in imobilizari corporale.
Activele achizitionate pot fi noi sau la mana a doua.
Pentru a fi incluse in investitia eligibila, activele corporale trebuie sa fie utilizate in exclusivitate in locatia care a beneficiat de ajutor de Stat, sa fie considerate active amortizabile, sa fie achizitionate in conditii de piata, sa fie incluse in categoria activelor proprii ale firmei si sa ramana in locatia unde a beneficiat de ajutor de Stat pentru cel putin cinci ani, din momentul in care investitia a fost finalizata, si sa fie utilizate pentru derularea operatiunilor finantate.

In limita „stocului“ disponibil
Pentru obtinerea ajutorului de Stat, firmele trebuie intai sa primeasca acordul de principiu pentru finantare din partea Ministerului Finantelor, in urma unei cereri insotite de cateva documente justificative, mentionate in Hotarare.
Datele pe care firmele trebuie sa le puna la dispozitie pentru studiul tehnico-economic sunt: copie dupa situatiile financiare simplificate la 31 decembrie 2008, copie dupa statutul si contractul societatii, CV al membrilor conducerii societatii, descrierea exacta a structurii investitiei cu preturi unitare si valoarea totala a acesteia fara TVA, oferte din care sa reiasa pretul pentru fiecare element al investitiei, descrierea personalului existent, descrierea personalului care se va angaja dupa implementarea investitiei (daca este cazul), cresterile generate de investitie (cifra de afaceri), modalitatea actuala de promovare a vanzarilor, scurta descriere a procesului tehnologic sau a activitatii intreprinderii, descrierea pietei actuale (enumerare clienti principali), enumerarea furnizorilor principali, descrierea concurentei, a cheltuielilor si veniturilor aferente proiectului.
Cererile de acord de principiu pentru finantare vor fi analizate si selectate, in limita bugetului anual alocat schemei (100 de milioane de euro), in functie de data si numarul inregistrarii documentelor. Ministerul are obligatia de a face publica, pe site-ul sau, epuizarea bugetului anual alocat pentru aceasta schema.
Alocarile se acorda solicitantilor selectati dupa efectuarea partiala sau totala a cheltuielilor eligibile aferente proiectului pentru care s-a emis acordul de principiu pentru finantare. Bugetul anual alocat intreprinderilor solicitante se repartizeaza in transe egale, in functie de durata de derulare a planului de investitii pentru care se solicita finantarea. Solicitantii sunt obligati sa inceapa investitiile prevazute in proiectul pentru care au solicitat finantare si sa depuna prima cerere de eliberare a sumei nerambursabile in maximum patru luni de la emiterea acordului de principiu pentru finantare – in caz contrar acordul de principiu se anuleaza, ceea ce, asa cum declara reprezentantii Ministerului de Finante, s-a si intamplat de cateva ori, suma alocata fiind reportata in bugetul schemei.
Dupa eliberarea primei transe din suma nerambursabila, firmele vor depune, la trei luni, o cerere de eliberare a unei noi transe, insotita de documente justificative. Virarea efectiva a transelor se face in maximum 30 de zile lucratoare de la inregistrarea cererii de eliberare a sumei nerambursabile.
Recuperarea ajutorului de Stat se realizeaza conform prevederilor OUG 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de Stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea 137/2007. Beneficiarii ajutorului au obligatia sa transmita Ministerului anual, timp de trei ani de la finalizarea investitiei, o raportare privind efectele finantarii.

Teoretic, orice ajutor e binevenit
Din discutiile cu transportatorii, ne-am dat seama ca multi dintre ei nu sunt la curent cu prevederile concrete ale Hotararii, deci nu au apelat la ajutorul de minimis. In plus, suma oferita e foarte mica, „mai mult o plomba“, cum apreciaza multi dintre interlocutorii nostri.
Pe de alta parte, orice ajutor este binevenit. „Noi oricum construim acum o hala, pentru un service si un depozit, si ne-ar prinde bine banii, daca i-am putea lua, desi sunt putini fata de investitia totala, care va fi de circa un milion de euro, iar bancile oricum ne blocheaza si de mai bine de un an nu se mai pot obtine bani de la ele“, declara Daniel Botez, administrator Glencora.
Si Ion Lixandru, administratorul ITIA Sped, crede ca sunt probleme care se pot rezolva cu 100.000 de euro, mai ales intr-un context in care firmele de transport au de recuperat sume mari de la clienti sau TVA de la Stat. Exista si servicii care nu necesita investitii atat de mari ca transportul, si care pot beneficia de un astfel de ajutor. „In ceea ce ma priveste, acum vreau sa deschid un punct de lucru in Ardeal, pentru service, si cu acesti bani l-as putea inchiria si dota. Si daca ai de construit o cladire acest ajutor este binevenit. In conditiile in care ea costa, de exemplu, trei milioane de euro, care trebuie platiti in sapte ani, cu 100.000 de euro o poti face operationala, ea incepe sa produca, apoi garantezi cu ea si poti obtine un credit pe sapte ani, cu dobanda de 5%/an – adica ajungi sa ai de restituit aproape patru milioane, ceea ce inseamna un 600.000 de euro pe an, in conditiile in care afacerea respectiva iti poate aduce 2,5 milioane de euro/an. Si totul incepe de la cei 100.000 de euro.“
O alta investitie pentru care s-ar putea folosi ajutorul de minimis este cea in softuri si echipamente IT. Dar multe firme de transport au astfel de dotari, iar daca unele vor totusi sa le cumpere, se pot obtine alte tipuri de finantari, de multe ori chiar din partea celor care vand astfel de echipamente.

Birocratia te face sa te lasi pagubas
Un inconvenient in obtinerea acestui ajutor este insa rigiditatea din partea autoritatilor. „Or, noi avem nevoie de raspuns rapid, nu putem opri 4-5 luni o investitie in asteptarea aprobarii“, explica Daniel Botez.
Ahead Logistics nu a apelat la ajutoare de Stat si, desi are proiecte de investitii in parcul logistic, nici nu are deocamdata intentia de a o face, asa cum declara directorul general al firmei, Mircea Manescu, deoarece „acestea ar fi interesante numai daca s-ar acorda fara hatisul birocratic traditional de la noi, care te determina sa renunti din start“.

Exista si transportatori familiarizati cu ajutoarele de Stat
Glencora a depus in vara lui 2009 dosar pentru a angaja someri mai vechi de 12 luni si a-i pastra cel putin doi ani, beneficiind in schimb de un ajutor de Stat sub forma a jumatate din contributiile la buget. Aprobarea a venit in noiembrie, dar, asa cum povesteste Daniel Botez, din cauza disponibilizarilor din agentie, ritmul in care se avizeaza dosarele aprobate este destul de incet.
„Intelegem si salutam initiativa Guvernului de a micsora cheltuielile bugetare prin disponibilizarea personalului excedentar, dar aici chiar nu este cazul. Aici eu as angaja personal si as mari si salariile, pentru a atrage oameni buni. Sunt patru miliarde de euro pe care-i putem accesa, din care s-a folosit doar 1%, si care pot constitui o adevarata gura de oxigen pentru noi si pentru economia noastra. Asa ca, in aceste conditii, sunt foarte sceptic in privinta fondurilor.“
Camion Logistic a apelat la ajutoare de Stat in 2002, conform Legii 332/2001, care impunea in schimb investitii de peste un milion de dolari, indiferent de natura activitatii, mentinerea structurii respective pentru minimum trei ani si crearea de locuri de munca.
La inchiderea procedurii, dupa 27 de luni, asa cum isi aminteste Ion Lixandru, directorul general al companiei, valoarea cumulata a investitiilor, asa cum reiesea din documente, a fost de 1,8 milioane de euro, iar din profitul aferent acestei investitii, de circa 550.000 de euro, nu au mai mers bani la buget. „Dupa aderare, multe astfel de facilitati au disparut. Dar la momentul respectiv erau un beneficiu serios nu prin faptul ca primeai ceva, ci prin faptul ca nu mai plateai impozite sau taxe. Aceste masuri simple pot constitui un sprijin important si poate asa va fi si cu ajutorul de minimis.“

Unele firme tintesc mai sus
Ion Lixandru declara ca, desi nu a facut inca demersurile necesare, ar apela la ajutorul de minimis. „Pe de alta parte, am in program ceva mai indraznet. Exista fonduri comunitare prin care primesti pana la 200.000 de euro, dar nu mai mult de 70% din valoarea proiectului, pentru infiintarea de firme mici, parti ale unei retele. Si vreau sa creez SRL-uri cu actionar Romtrailer in Ardeal si Moldova si sa dau nastere la un proiect-pilot, de tip McDonald’s, care sa se multiplice si sa se extinda in trei ani in Zagreb si Belgrad, zone cu potential si care, nefiind in state comunitare, reprezinta o provocare.“

Infrastructura, mai necesara decat sprijinul financiar
In ceea ce priveste alte forme de ajutor din partea Statului, transportatorii sunt din ce in ce mai sceptici. Autoritatile, cred ei, nu-i pot sprijini decat rezolvand problemele legate de infrastructura. Dar, din acest punct de vedere, slabe sperante…
„Cand mergem spre Brasov, trebuie sa facem circa 200 km in plus din cauza unui pod de 20 m de care nu s-a ocupat nimeni. Primarul de la Buhusi vrea sa faca un parc industrial si nu poate din cauza infrastructurii precare din zona. Intre Buhusi si Bacau e un pod de 15 m lungime, pe care este interzis accesul masinilor de peste 7,5 t, si trebuie sa ocolesti, deci sa faci 150 km in loc de 20, si omori doua orase, si poate si Bicazul, cand ai putea sa investesti cateva sute de mii de euro si sa rezolvi problema. Si intre Onesti si Targu Secuiesc este un pod pe care nu se poate circula. Stiu ca nu sunt bani. Dar daca ar fi sa ne ajute Statul cu ceva, de asta ar fi acum nevoie mai mult decat de alte forme de sprijin“, considera administratorul Glencora.
Si directorul general Ahead Logistics considera ca infrastructura e una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta transportatorii si ca, tocmai pentru ca starea ei este asa cum este, Statul ar putea sprijini firmele de profil mai degraba prin reducerea cuantumului rovinietei.

Se impune si instituirea unui cod de proceduri
In plus, Mircea Manescu este de parere ca, asa cum s-a procedat cu retailerii, care au fost obligati sa respecte anumite conditii in relatia cu furnizorii, ar trebui sa existe un cod de proceduri in transporturi, care sa stipuleze ca termenele de plata sa nu ajunga la 90-120 de zile, sa impuna restrictii fata de unele dintre firmele care desfasoara activitati de casa de expeditii, dar nu au licenta si nu detin o garantie impusa de legislatie, sa interzica functionarea unor firme fara asigurari si garantii, sa fie verificati anumiti agenti economici care dau tepe si apoi infiinteaza alte firme, pentru alte tepe, sa impuna conditii de plata a daunelor pentru societatile de asigurari care se prevaleaza de diverse motive pentru a nu despagubi sau a intarzia nepermis plata despagubirilor (in schimb clientul trebuie sa plateasca polita de asigurare „la secunda“, in caz contrar nemaifiind valabila), si sa se faca o verificare serioasa a firmelor care practica tarife de dumping, si care astfel fac rau tuturor transportatorilor.

Articole similare