Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Blocada alba a paralizat transporturile

In fiecare iarna, transportatorii isi iau in calcul o perioada de cateva zile in care nu-si folosesc flota la capacitate, iar producatorii se aprovizioneaza astfel incat fluxul de productie sa nu sufere din cauza catorva zile de ninsoare. Numai ca anul acesta a nins in valuri, viscolul puternic, care a cuprins, pe rand, intreaga tara, a paralizat complet transporturile, iar fabricile si-au oprit si ele activitatea cateva zile, pentru ca au ramas fara materie prima si nici nu au mai putut trimite marfurile catre unitatile de desfacere sau la export. Desi clauza de forta majora a functionat pentru majoritatea companiilor care nu si-au putut duce la bun sfarsit obligatiile contractuale, indiferent ca vorbim de transport, distributie sau livrari, pierderile financiare au numarat mai multe sute de milioane de euro pentru sectorul industrial din Romania. Marfuri de milioane de euro, unele dintre ele perisabile, au fost blocate zile la rand in nameti, in pericol de inghet care nu ar face decat sa complice si mai mult lucrurile pentru operatorii de transport, deoarece necesita interventia societatilor de asigurare.

Potrivit UNTRR, blocarea nejustificata a circulatiei vehiculelor comerciale pune in pericol atingerea indicatorilor macroeconomici ai Romaniei pe 2012. „Orice inchidere a acestor segmente esentiale de drum poate fi justificata numai in scopul deszapezirii, care sa faciliteze si nu sa blocheze circulatia vehiculelor comerciale. Inchiderea drumurilor trebuie facuta pentru curatarea acestora, nu doar pentru a evita accidentele si incidentele“, se arata intr-un comunicat emis de UNTRR.
Aproape toti transportatorii cu care am discutat ne-au spus ca au pierdut toate comenzile pentru ca nu putut scoate camioanele din curte. „Nu putem acuza drumarii ca nu si-au facut datoria pentru ca, atata timp cat viscoleste, nu se poate face nimic“, a spus Bogdan Dragomir, directorul Step One. Insa Gheorghe Dobre, directorul general Sidertrans, este de parere ca „problemele nu au fost cauzate de zapada, ci de CNADNR, pentru ca nu a intervenit la timp. Nu au fost drumuri blocate, ci doar anumite portiuni si, in loc sa intervina pentru a le debloca, a preferat sa inchida direct drumurile. Nici la trei zile de la incetarea viscolului nu a intervenit. Nu au utilaje specializate, iar aceste interventii nu pot fi realizate cu utilaje de constructii. Am 40 de comenzi neonorate si risc sa-mi pierd contractele de transport“, a subliniat Gheorghe Dobre.
In acest context, nu camioanele inzapezite au reprezentat cea mai mare problema, ci imposibilitatea de a prelua comenzile de transport. „Am pierdut toate cursele. Am si curse de international pe care nu le pot onora pentru ca nu pot sa parasesc zona“, a evidentiat Gheorghe Vlase, director general Vlase Impex.
„Nici macar nu se pune problema unor curse anulate, pentru ca le-am refuzat din start. Masinile sunt in garaj. Toate acestea au cauzat pierderi pe care nici macar nu le putem contoriza“, a explicat Ion Meceanu, directorul general Meceanu Prod Impex.

Vremea a jucat „alba-neagra“ si cu drumurile…
Dupa mai bine de o luna de caderi masive de zapada si viscol, timp in care drumurile au fost ba blocate, ba restrictionate, imbunatatirea starii soselelor la nivel national si deblocarea autostrazilor au permis transportatorilor rutieri sa reia ritmul de lucru. Ei nu si-au pierdut doar rabdarea din cauza drumurilor blocate sau restrictionate, ci si profitul. Zapezile din Romania au bagat frica in reprezentantii Politiei Rutiere si ai CNADNR, astfel ca la jumatatea lui februarie toate camioanele care doreau sa intre in tara pe la granita de vest au fost blocate la vama. Coloana de 
 camioane a ajuns sa masoare 30 km pe teritoriul Ungariei, fiind vorba de aproximativ 800 de vehicule. Cu toate ca ninsoarea si viscolul incetasera, iar in zona de vest a tarii drumurile erau practicabile si cu cod „verde“ din partea ANM, Politia Rutiera si CNADNR au pastrat interdictia de circulatie, de teama ca vehiculele vor ajunge in zona DN7. Fara a tine cont de faptul ca nu toate cele 800 de camioane aveau de facut livrari in sudul Romaniei.
Astfel, vehiculele au fost oprite mai mult de 24 de ore fara motiv. Autoritatile ungare nu le-au permis stationarea pe carosabil si le-au trimis in cele mai apropiate parcari. Iar administratorii acestora din urma au facut o adevarata bisnita, cerand tarife nepermis de mari, potrivit lui Radu Dinescu, secretar general UNTRR.

… si cu banii companiilor locale
Pierderile cauzate de traficul blocat sunt exclusiv ale firmelor de transport, care nu pot imputa beneficiarilor cheltuielile suplimentare. De altfel, toti carausii care au avut activitate in relatia cu Romania au fost afectati de vremea rea si de restrictiile de circulatie impuse si doar cei care au avut curse in Europa de Vest au reusit sa isi mai acopere din pierderi. Astfel, in ianuarie, din cauza unei saptamani in care zapada a paralizat traficul, pierderile sunt estimate la 30% din activitate, in timp ce pe februarie ele sunt si mai mari, urmand sa sara lejer de 50%. Numai in transport rutier se pierd 800 de milioane de euro la nivel national, dar trebuie tinut cont de faptul ca pierderile colaterale sunt mult mai mari. Limitarea transporturilor de marfa pe drumuri sau pe calea ferata a lasat companiile fara materii prime, in imposibilitatea de a-si onora contractele. Unele fabrici s-au inchis sau si-au diminuat productia si nimeni nu isi mai permite in conditiile actuale sa faca stocuri tampon de 10 zile sau chiar doua saptamani, pentru ca ele reprezinta bani pierduti. Majoritatea lucreaza pe productie si livrari in timp real. Astfel, dupa aproximativ o saptamana de restrictii, toti au nevoie de materie prima, pe de o parte, dar si de a transporta produsele finite la distribuitori, pe de alta parte.
Inclusiv retailerii mari au ramas fara marfa in magazine, in conditiile in care spatiile logistice sunt amplasate in afara oraselor, iar din cauza avertizarilor ANM de viscol si ninsori abundente marfurile s-au epuizat repede de la raft.

Incasarile sunt tot mai mici, iar cifra de afaceri se va diminua
„Incasarile sunt mai mici cu 20% comparativ cu o luna normala, iar pentru fiecare camion pierderile sunt de aproximativ 1.000 de euro“, a explicat reprezentantul Flomed Comp. „Nici nu am calculat pierderile, pentru ca nu s-a terminat. Dupa ce se termina tot vom incerca sa calculam cat am pierdut“, a completat Gheorghe Vlase. Potrivit directorului general Step One, cifra de afaceri a companiei a scazut in doar doua saptamani cu 50%.
Din decembrie si in primele doua luni ale acestui an, incasarile Meceanu Prod Impex au scazut cu 60%, chiar daca unele curse sunt platite tur-retur, dar in conditiile in care vehiculele nu au mai fost scoase din garaj nu se stie cum vor evolua lucrurile.
„Am refuzat comenzi pentru ca nu am putut iesi din curte. In doar cateva zile am avut pierderi de 50.000 de euro si, in plus, la final de luna am rate de 79.000 de euro la leasing“, a declarat Ioan Avram, director general Trans Avram. Potrivit lui Dragos Tazlaoanu, directorul Duo Cris, pierderile pentru primele doua luni ale lui 2012 au fost de 40% din cifra de afaceri realizata in aceeasi perioada a anului trecut.

Sudul si Moldova, sever afectate
Cazurile cu 2-3 camioane inzapezite au fost la ordinea zilei in perioada ninsorilor, insa au existat si companii cu zeci de masini blocate. „Am avut 20 de camioane blocate timp de 3-4 zile. Eu am stat in camion patru zile la Buzau. Acum suntem paralizati“, a spus Vlase. Unul dintre vehiculele Flomed Comp, incarcat cu componente pentru o statie de epurare din Calarasi, nu a putut face livrarea, pentru ca orasul este blocat si nu se ajunge in zona beneficiarului.
„Am avut chiar si 30 de camioane inzapezite in acelasi timp la Tecuci, Constanta, Tulcea si pe autostrada A2. In zona de sud-est a tarii s-a circulat foarte prost. Si in Italia am avut camioanele blocate timp de doua zile“, a completat directorul Step One. Tot in zona de sud a tarii au fost inzapezite si vehiculele Duo Cris. „Am avut sase camioane blocate la Constanta. Au plecat catre Slobozia, dar s-ar putea sa se blocheze acolo. La prima zapada din ianuarie, imediat dupa ce am incarcat la Braila, am vorbit la fabrica sa se intoarca vehiculele acolo pentru ca nu ar mai fi ajuns la Constanta“, a explicat Dragos Tazlaoanu.
„Am incarcat de la Tusnadul Nou apa la -280 C, am reusit sa ajung acasa si de cateva zile masina este incarcata in garaj. Nu pot sa livrez la Constanta. Beneficiarul sta si asteapta. Factura este deja facuta de la 1 februarie, au trecut mai multe zile si nu a fost vanduta si se ajunge la termenul de plata. Si de aici toate problemele“, a spus Vlase.

Unii inteleg, altii ba, dar macar nu se platesc penalitati
„Si daca inteleg, si daca nu inteleg situatia, beneficiarii nu ne pot aplica penalitati in asemenea cazuri de forta majora“, este de parere Gheorghe Vlase.
Insa in cele mai multe situatii beneficiarii au fost intelegatori si nu a fost necesara invocarea situatiilor de urgenta sau a clauzelor prevazute in contractele de transport. „Asta se poate cataloga ca situatie de forta majora, fiind vorba de blocaje care nu sunt din voia noastra“, a spus Siegfried Mayer. In acest caz, transporturile spot pot avea de suferit, pentru ca de multe ori nu sunt acoperite de un contract.
In majoritatea cazurilor, in contractele de transport sunt prevazute clauze care fac referire la aceste situatii si degreveaza transportatorii de anumite lucruri inerente ce decurg din contract. „Nu am avut divergente cu beneficiarii din cauza intarzierilor la livrare, insa unii dintre ei nici nu ne-au inteles, pentru ca uneori am ales rute ocolitoare doar pentru a ajunge la destinatie. Un ocol de 150-200 km ne «mananca» 20-30% din valoarea unei curse, sunt costuri pe care tot noi le suportam“, a explicat Dragos Tazlaoanu.

Mii de euro blocati in zadar in echiparea vehiculelor
Fortati de lege sau din proprie initiativa, transportatorii au investit mii de euro in echiparea fiecarui camion din flota, sume care nici macar nu pot fi amortizate cu camionul in garaj sau, mai rau, blocat in zapada.
„Pentru autotractor costurile echiparii de iarna au ajuns la 3.000-4.000 de euro pentru anvelope, lanturi si nisip, dar la starea la care sunt drumurile in momentul de fata nu prea mai au importanta“, a subliniat directorul general Step One. Potrivit operatorilor de transport, echiparea completa de iarna variaza intre 12.000 si 24.000 de lei, la care se adauga investitiile in plase de lanturi, lopeti, nisip si chiar saci de dormit pentru cazurile in care se intrerupe alimentarea de carburant din cauza formarii unor dopuri de gheata pe furtunul de alimentare a sistemului de incalzire.
„Desi am echipat masinile, prefer sa nu pun soferii in pericol. Si eu am fost sofer si am ramas blocat in trecut intre Bucuresti si Constanta si stiu ce inseamna“, a spus Meceanu.
Parcurile de autovehicule sunt echipate cu anvelope, insa pe lateral poate sa scrie orice daca partea de uzura nu are canelurile regulamentare. Potrivit lui Dragos Tazlaoanu, anvelopele pot fi utilizate 3-4 sezoane.

Consum crescut pe timp de iarna
„Un camion de la Sebes la Braila a consumat 700 l, in loc de 400 l, soferii au ramas inzapeziti cateva zile“, a semnalat Ioan Avram, iar aceste cazuri nu sunt singulare.
Consumul de carburant creste proportional cu scaderea temperaturilor, pentru ca porneste sistemul auxiliar de incalzire. „Sistemul de incalzire este o «soba pe motorina» care furnizeaza caldura fara sa fie motorul pornit. Consumul nu este foarte ridicat, raportat la cat ar consuma cu motorul pornit stand pe loc. Este foarte important ca ter
mostatul sa functioneze. Soferul doarme in cabina si caldura interioara trebuie sa fie reglata sa nu se sufoce“, a atentionat Siegfried Mayer, reprezentantul Cornex. Chiar daca are un consum de cateva sute de ml/h, poate ajunge pana la 10-12 l/24 h, iar la cateva ore trebuie pornit si motorul pentru a incarca bateria. „Pe cat posibil trebuie evitata blocarea alimentarii cu carburant a aerotermei, pentru ca in cazul unor defectiuni la motor, daca se rabateaza 
 cabina,  exista posibilitatea sa fie smulsa de vant sau nu mai poate fi pusa la loc si devine periculos pentru sofer“, a spus Meceanu.

Marfurile perisabile au „mancat“ mai mult carburant
In mare parte companiile cu care am discutat au avut camioanele inzapezite incarcate cu marfuri generale neperisabile, care sunt oricum acoperite de asigurare. „Nu cred ca vreun transportator civilizat nu are marfa asigurata“, a explicat Vlase.
Pe de alta parte, reprezentantul Cornex este de parere ca foarte multi transportatori incheie asigurari CMR doar de dragul de a bifa o casuta din indatoriri. „Nu se uita la toate clauzele trecute in acel contract si situatiile care vor cadea la despagubire, la pierderea sau o eventuala deteriorare a marfii. In momentul in care incheiem astfel de asigurari CMR trebuie sa privim toate aspectele lor, sa nu cadem prada doar mirajului pretului scazut.“
Unele dintre vehiculele companiei Step One care au ramas inzapezite erau incarcate cu marfuri perisabile si, din cauza consumului mai mare al agregatelor (3 l/h), riscau sa ramana fara carburant din cauza timpului prelungit cat au fost blocate. „La camioanele blocate agregatele au functionat in permanenta, dar dupa cinci zile in zapada motorina se termina. Asigurarile vor acoperi daunele in cazul in care va fi nevoie, insa pierderile pe care le inregistram nu le poate acoperi nimeni“, a explicat Dragomir.

Chiar daca s-a circulat, viteza a fost redusa
Din cauza conditiilor meteo din Romania, viteza medie a deplasarii camioanelor a scazut de la 50 km/h la 30-35 km/h, ceea ce inseamna automat livrari intarziate ale marfurilor.
Pierderile determinate de intarzierea transporturilor de marfa afectate de caderile masive de zapada au ajuns dupa doua saptamani de ninsoare la 600 de milioane de euro, potrivit reprezentantilor FORT.
„Toate masinile sunt in leasing si nu imi permit sa am probleme cu ele, astfel le-am comandat direct cu anvelope mixte si plase de lanturi, dar chiar si asa am avut trei amendate de politie pentru ca nu aveau lanturile montate, si asta in conditiile in care se circula bine“, a explicat reprezentantul Duo Cris. Cuantumul este de noua puncte de amenda (630 de lei), dar au fost deja contestate in instanta.

Sistarea activitatii benevol, solutie anti-inzapezire
Pentru a evita probleme ce deriva dintr-un eventual blocaj, au fost si companii care si-au revizuit strategia si au evitat zonele afectate de caderi de zapada. „Nu am avut probleme pentru ca la returul din Germania si Italia am evitat sa preiau comenzi cu descarcare in sud, chiar daca este o criza de marfa si volumele la retur sunt tot mai mici“, a explicat Ovidiu Popovici, directorul general Viaro Trans.
Pe de alta parte, potrivit lui Valentin Dranga, reprezentantul companiei brailene Banrom, decembrie-ianuarie sunt din start calculate ca pierdere pentru ca nu se stie cum poate activitatea sa fie perturbata de vreme, asa cum a fost iarna aceasta. „In ianuarie am lucrat doar cinci zile. De la 15 ianuarie toate vehiculele sunt trase pe dreapta, pentru a evita sa ramanem blocati.“
Pe de alta parte, sunt anumite activitati care la temperaturi sub -30 C sunt sistate pentru ca nu se putea lucra. „In balastiera nu se poate lucra pentru ca balastul trebuie spalat si ingheata pompele si chiar si agregatele in masina. In urma cu ceva timp am inceput activitatea la Constanta, dar cand a inceput sa ninga am retras 15 masini la Cernavoda. Chiar daca noi putem lucra, nu putem livra la beneficiari“, a explicat Lucian Dinulescu, reprezentantul Luscan Com.
Echipamentele de constructii ale companiei, chiar daca nu sunt angrenate contractual, au fost utilizate pentru deszapezirea drumurilor. „Nu sunt utilaje specializate, dar pot fi folosite ca alternativa. Este o munca benevola pentru ca trebuie sa ajutam oamenii“, a mai spus Dinulescu.

Atac la economia nationala
In ultimul trimestru al anului trecut, fata de trimestrul precedent, economia Romaniei a scazut cu 0,2%, potrivit datelor estimative ale Institutului National de Statistica. In conditiile in care situatia economica a Romaniei oricum nu era prea roz, din cauza blocajului exporturilor si importurilor, reculul economic pentru perioada urmatoare ar putea ajunge la 0,1% din PIB, aducand Romania intr-o pozitie destul de sensibila din punct de vedere economic.
Tara noastra exporta anual marfuri in valoare de 45 de miliarde de euro, ceea ce inseamna o valoare saptamanala de 800-900 de milioane de euro, insa in conditiile in care de la finalul lui ianuarie drumurile au fost mai mult blocate, si implicit activitatea transportatorilor incetinita, repercusiunile asupra economiei vor fi inerente.
Vremea rea a compromis deja activitatea economica a primului trimestru al lui 2012, iar asta vine dupa doua trimestre in scadere. Evolutia precara a industriei a fost compensata anul trecut de un an agricol foarte bun. Cum anul acesta agricultura va fi paralizata de ger si posibile inundatii, singura sansa de redresare a economiei este impulsionarea consumului intern prin relaxarea politicilor fiscale, iar liderii patronali au cerut deja autoritatilor sa-i pasuiasca pe operatorii economici de la plata taxelor si impozitelor aferente perioadei in care activitatea a fost incetinita sau blocata din cauza viscolului.

Articole similare