Zona euro nu a avut, în perioada post-Covid, o traiectorie la fel de dinamică precum cea a Statelor Unite, așa cum reiese dintr-o analiză a Upply (Economic outlook 2025: moderate growth and increased tensions). Asta și pentru că economia sa a fost afectată de un al doilea șoc, cu efecte mult mai violente decât în Statele Unite: războiul dintre Rusia și Ucraina. De aceea creșterea economică din zona euro a fost limitată la 0,8% în 2024.
Au avut de suferit din cauza tulburărilor de la nivel internațional în special industria prelucrătoare, încrederea consumatorilor și prețurile energiei: prețurile gazelor rămân în Europa de aproximativ cinci ori mai mari decât în Statele Unite, în condițiile în care înainte de pandemie erau de două ori mai mari, așa cum atrage atenția FMI. OECD și FMI anticipează o continuare a tendinței de scădere a inflației. Se așteaptă ca pentru economiile OECD aceasta să fie de 3,8% în 2025 și de 3% în 2026, după 5,4% în 2024. Iar la nivel global FMI prognozează o inflație de 4,2% în 2025 și 3,5% în 2026. Cu toate acestea, impulsul final necesar pentru a reveni la pragul țintă de 2% pare greu de atins, mai ales că din septembrie rata inflației a crescut în zona euro, până la 2,5%, dar și mai mult în Statele Unite, până la 3% în ianuarie 2025.
Câștigarea bătăliei cu inflația va influența pozitiv doi parametri esențiali care stimulează cererea de servicii de transport și logistică: puterea de cumpărare a gospodăriilor și capacitatea de investiții a întreprinderilor. Scenariul OECD arată o economie rezilientă, dar acest optimism este temperat de incertitudini semnificative. Tensiunile geopolitice ridicate riscă să perturbe piețele energetice și lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar putea duce la creșterea inflației și la scăderea activității economice. În general, aceste tensiuni au creat condiții nefavorabile pentru comerț atât pe piețele avansate, cât și pe cele emergente, sporind incertitudinea cu privire la cursul viitor al comerțului global. Iar un mediu comercial mai fragmentat, protecționist, și niște politici orientate spre interiorul țărilor, așa cum se vede în unele state, ar afecta negativ concurența, ar crește prețurile, ar împiedica productivitatea și creșterea și ar afecta potențialul economiilor emergente de a recupera decalajul.
