AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

Codasi la atragerea de fonduri, fruntasi la fraudarea lor

Ca orice roman care evita cat poate litoralul Marii Negre, dar nici nu merge in concedii in Hawaii sau pe Coasta de Azur, am ajuns luna trecuta din nou in Grecia, de data aceasta cu masina. Nu inseamna ca o sa ridic in slavi in randurile urmatoare autostrazile lor si timpul record in care au fost ele construite, in ciuda conditiilor, de multe ori extrem de dificile… in timp ce la noi, dupa un an in care au fost finalizati doar 42 km de autostrada, tocmai au fost inaugurati cu mare pompa, in prezenta premierului si a ministrului transporturilor si infrastructurii, 9,6 km din centura Lugojului.
 

Nu, in Grecia ne-au atras atentia de data aceasta si panourile de pe marginea unor drumuri, care ne explicau ca reabilitarea sau modernizarea s-au facut cu fonduri de la Uniunea Europeana. Si asta parca ne doare. Unii, cu cat au mai mult, cu atat cauta sa mai primeasca. Iar altii, stim noi cine, sunt codasi la absorbtia de fonduri si nimic din atitudinea guvernantilor nu pare sa indice ca pe viitor se vor stradui mai mult in acest sens. Si dintre toti, tocmai Radu Berceanu, ministrul transporturilor si infrastructurii, este cel mai putin performant, reusind sa atraga, pana in mai, 1,87% din cele 2,03 miliarde de euro puse la dispozitie de Comisia Europeana prin programul POS Transport.
De curand insa am aflat ca nu suntem doar codasi la a atrage fonduri europene pentru infrastructura, investitii, dezvoltare etc., ci suntem si fruntasi la neregulile semnalate in cheltuirea acestor fonduri, asa cum reiese in urma controalelor realizate de Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF). Cele mai mari nereguli au fost semnalate in ceea ce priveste fondurile acordate prin programul SAPARD, probabil programul prin care tara noastra a atras cei mai multi bani europeni de-a lungul timpului.
Astfel, in perioada 2002-2006, Romania a primit pentru dezvoltarea mediului rural 1,27 miliarde de euro nerambursabili pentru 4.412 proiecte de investitii, 1,8% reprezentand datorii pe care tara noastra nu a putut sa le justifice si care au fost constatate pe parcursul licitatiilor.
Si asta nu e tot. Un raport publicat in iulie de Comisia Europeana arata ca 81% din cazurile de fraudare cu fonduri de preaderare vizate de nereguli in 2009 s-au inregistrat in Romania si Bulgaria, celor doua tari fiindu-le atribuit 93% din totalul sumei vizate de incorectitudine. Informatie care, din nou, nu ne face cinste, desi numai in Bulgaria, nu si la noi, s-a inregistrat o crestere cu 134% a cazurilor.
De altfel, Romania s-a aflat des in astfel de pozitii fruntase, in 2007, de exemplu, fiind in topul neregulilor raportate la Bruxelles, cu 164 de cazuri de nereguli in cheltuirea fondurilor de preaderare, adica peste 50% din totalul celor anuntate de tarile membre. Dar suma afectata de nereguli reprezinta doar 1% din valoarea totala a finantarilor pentru proiecte, ceea ce ne mai spala obrazul si ne situeaza la sfarsitul clasamentului realizat urmarind acest criteriu.
Si ca final, mai mult pentru amuzament: perioada medie la nivel european pentru descoperirea unei nereguli este de 17 luni. In Romania, ea este de 22 de luni, deci stam bine sau, prin comparatie cu alte state – autoritatilor din Polonia sau Ungaria le trebuie peste trei ani – foarte bine.

Articole similare