Participanții la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România, au subliniat că abordările fragmentate din politicile publice au stârnit sectorul agroalimentar din țară, care are nevoie, cât mai curând, de o strategie integrată pentru a oferi consumatorilor securitate și siguranță alimentară, produse de calitate la prețuri accesibile și competitive.
Evenimentul, moderat de profesorul de economie, dr. Christian Năsulea, a reunit reprezentanți ai fermierilor, profesioniști din industria alimentară, din administrația publică, dar și din sectorul privat pentru a prezenta recomandări de politici publice menite să contribuie la îmbunătățirea parteneriatelor de încredere în sectorul agroalimentar.
Per ansamblu, participanții au precizat că situația agriculturii românești are nevoie de mai multe reforme și acces la noi tehnologii și inovații în ferme.
„Sunt frecvente perioade de secetă severă care alternează cu volume mari de ploi, toate pe fondul unui sistem de irigații deficitar. Schimbările climatice necesită acțiuni coordonate la nivel înalt.”, a menționat președintele AHK România, Andreas Lier. În ciuda potențialului său agronomic, România importă produse alimentare procesate, iar terenurile sunt fragmentate, ca abordările din politicile publice. „Nu este o abordare holistică să susții un sector și să afectezi un altul. România importă multe produse din carne, iar românii lucrează în fabrici de carne din străinătate. Pentru un progres real, e nevoie de o industrie de procesare competitivă, care să creeze valoarea adăugată și aici în România, de politici publice care să întărească lanțul valoric și de aceea vă invit să colaborăm, pe toți actorii din acest lanț, și să promovăm o viziune comună a sectorului.”, a completat Andreas Lier.
La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că „există un cadru bun pentru agricultură în România – piața internă cu peste 19 milioane de consumatori, piețe de export, experiență și specialiști în domeniu. Ceea ce lipsește este o industrie de procesare mai dezvoltată și care să creeze local plus valoare, iar prin această dezbatere încercăm să aducem laolaltă reprezentanți din întreg lanțul de aprovizionare”.
„Industria de retail joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Implicarea noastră în susținerea producției locale, odată cu inițiativa Triplu RO, aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați – producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu.”, a explicat Daniel Costache, Food Buying Director PENNY Romania.
În privința politicii europene, „Viziunea pentru agricultură și alimentație” în Uniunea Europeană, Sebastian Metz consideră că aceasta cere mai mult pragmatism, atât la nivel european, cât și românesc, ceea ce se traduce prin reducerea poverii birocratice pentru toți actorii din lanțul de aprovizionare.
„Noi, la AHK România, ne-am bucura foarte mult să avem un parteneriat româno-german de succes. Uitându-mă la relațiile economice bilaterale cred că există potențial pentru a spori colaborarea și în sectorul agroalimentar. Știm cu toții că deficitul financiar pune presiune pe economia din România, de aceea avem nevoie de creștere și de valoare adăugată.”, a subliniat Sebastian Metz.
Participanții au menționat mai multe probleme în sectorul agroalimentar, printre care existența unor verigi izolate în lanțul agroalimentar (în producție sau în distribuție) care nu iau în considerare interdependența dintre acestea, afectând alocarea resurselor, în special la nivel european; lipsa unei strategii de atragere a generațiilor tinere către agricultură; precum și diferența de acces a fermierilor europeni la noile inovații și tehnologii în raport cu cei din alte țări terțe. O altă problemă subliniată a fost legată de competitivitatea scăzută a agriculturii europene, care, deși beneficiază de subvenții masive, nu a reușit să ajungă din urmă agricultura din alte regiuni ale lumii.
De asemenea, s-a abordat reticența în adoptarea noilor biotehnologii, precum noile tehnici de ameliorare.
Participanții au discutat despre lipsa de priorități strategice, de pregătirea economică scăzută a managerilor de ferme în general, de nerespectarea normelor de conformitate și de igienă în unele cazuri și lipsa de asociere a fermierilor, care nu pot să negocieze un preț bun pentru produsele lor. Pentru a-și îmbunătăți eficiența economică, fermele mici agricole au nevoie să se grupeze în asociații și cooperative de branșă, să își crească producția în mod durabil și să se bazeze în mod proporțional pe subvențiile de la stat. De asemenea, au nevoie de centre de colectare, irigații, învățământ agricol profesional, digitalizare pentru a aduce știința și educația mai aproape de sector și de consumatori, pentru a construi imaginea agriculturii în rândul tinerei generații care dorește să o urmeze.
„Uniunea Europeană oferă fonduri, dar fondurile nu țin loc de viziune. Să fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem în lume.”, a fost concluzia dezbaterii.
Evenimentul a fost organizat în contextul discuțiilor despre definirea „Viziunii pentru agricultură și alimentație”, un document strategic al Uniunii Europene lansat pe 19 februarie 2025 de către Comisia Europeană, care își propune să redefinească viitorul agriculturii și alimentației în Europa. Începând cu iulie vor exista negocieri pentru Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care vor asigura finanțarea programelor și a acțiunilor în toate domeniile de politică, inclusiv viitorul buget pentru agricultură din Politica Agricolă Comună (CAP).
Lansarea anunțată a unei Strategii Digitale a UE pentru agricultură poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării instrumentelor de agricultură digitală și de precizie, ceea ce va permite fermierilor români să producă mai eficient și mai durabil, iar luarea deciziilor bazate pe date să devină norma în procesul de a produce mai mult cu resurse mai puține. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o agricultură regenerativă și atractivă pentru noile generații este esențială pentru ca agricultura românească să devină competitivă în următori anii.
