De câteva săptămâni prețul la AdBlue este în continuă creștere ajungând la dublu deja în mai multe țări europene.
Cauza o reprezintă pe de o parte oprirea producției de amoniac, folosit cu precădere ca îngrășământ, iar pe de altă parte constituirea de stocuri de teama unei lipse totale a produsului de pe rafturi.
“Noi am mai găsit uree doar la un combinat chimic din Uzbekistan”, ne-a declarat un producător local de AdBlue. “Am cumpărat o cantitate mare la un preț, care însă s-a modificat de trei ori pînă la sosirea în portul Constanța. Am întrebat și la Azomureș dacă ne pot livra uree însă și la ei producția s-a oprit din cauza prețului la gazele naturale. Se pare că nimeni nu vrea să riște să producă acum, iar după reglarea situației pe piața gazelor să rămână cu stocuri la prețuri mari. Azi ne putem îmbogăți când nu se găsește pe nicăieri AdBlue, dar poți da faliment la fel de bine într-o noapte! Situația este cu atât mai gravă cu cât, dacă continuă, agricultorii nu vor putea însămânța, pentru că au nevoie de îngrășăminte. Iar fără îngrășăminte se prefigurează și o criză alimentară”, a avertizat furnizorul român de AdBlue.
Și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atenționează asupra crizei în curs de escaladare la nivel european a AdBlue și solicită autorităților române să monitorizeze situația și să acorde suport industriei de transport rutier în situația în care stocurile se vor epuiza.
“Creșterea prețurilor la gazele naturale i-a determinat pe producătorii de AdBlue să își reducă la minimum producția, astfel că există riscul ca milioane de camioane cu motoare diesel Euro 4, Euro 5 și Euro 6 să se oprească în toată Europa”, mentioneaza UNTRR. “Unul dintre cele mai importante elemente de cost în producția de amoniac este gazul natural. Prețul gazelor naturale a crescut foarte mult în ultima vreme. Acest lucru a dus la o majorare a prețului amoniacului și, inclusiv, a prețului îngrășămintelor. În acest sens, fermierii din UE neavând nevoie imediată de îngrășăminte au amânat decizia de cumpărare până în ianuarie/februarie anul viitor, sperând că până atunci prețul gazului va scădea și îngrășămintele se vor ieftini. La rândul lor, acele fabrici care produc amoniac în principal pentru îngrășăminte nu-l mai pot vinde și nu consideră că este viabil din punct de vedere economic să continue producția, deoarece rămân fără principalii lor clienți. Producerea de amoniac numai pentru AdBlue i-ar putea aduce în dificultăți financiare, deoarece ar funcționa la o capacitate de producție de 20%. Conform estimărilor, în medie, 20% din producția de amoniu a unei fabrici este utilizată pentru producția de AdBlue și 80% pentru îngrășăminte.”
Camioanele Euro 4-Euro 6 nu pot funcționa fără AdBlue. Cu excepția câtorva modele cu motoare exclusiv EGR, toate celelalte au nevoie de AdBlue pentru reducerea catalitică selectivă a noxelor. Dacă senzorul de la evacuare nu indică reducerea catalitică selectivă a noxelor, se taie cuplul motor până la nivelul de avarie, astfel că vehiculul nu poate rula. Dacă autoritățile nu rezolvă lipsa AdBlue de pe piață este posibil ca “emulatorul” AdBlue, despre care presa germană a scris ani la rând că este o practică curentă pentru camioanele mai vechi din estul Europei, ar putea deveni o practică curentă pentru toți transportatorii care vor să-și țină camioanele în mișcare. Emulatorul de AdBlue este un CIP care blochează senzorul de la sistemul de evacuare să comande diminuarea cuplului motor în condițiile în care noxele nu sunt tratate în sistemul de evacuare. Sigur, acum cu criza microcipurilor, e posibil să nu se mai găsească pe piață nici emulatoare!
