Dincolo de pandemie, infrastructura, forța de muncă și instabilitatea fiscală și legislativă rămân principalele probleme pe termen lung cu care se confruntă companiile din industria auto, logistică și transport. Aceleași lipsuri pun și investitorii străini din real estate, și nu numai, pe fugă, făcându-i să se orienteze spre realizarea de proiecte noi sau spre relocarea unităților de producție către țări precum Polonia sau Ungaria. De parcă nu era de ajuns, criza sanitară urmează să determine factorul politic din SUA, Franța, Germania sau Anglia (după Brexit) să impună politici fiscale care să protejeze locurile de muncă din propriile țări și să atragă capital nou, dar și să-l securizeze pe cel prezent, ceea ce ne va reduce și mai mult șansele, ca țară, de a atrage capital străin. Partea plină a paharului ar putea fi șansa care li se oferă dezvoltatorilor locali, mai mici, pentru a deschide noi zone și orașe din țară, ieșind în întâmpinarea noilor nevoi logistice impuse, pe de o parte, de creșterea comerțului electronic, iar pe de alta, de dorința de a nu mai exista întreruperi în supply chain în cazul unor noi blocaje generate de pandemie.
Tehnologiile noi precum depozitele inteligente vor schimba industriile de logistică și transport. Însă acestea nu pot lucra la capacitate maximă dacă nu se vor rezolva și problemele de infrastructură mare, dacă nu se accelerează construcția de noi autostrăzi și tronsoane moderne de cale ferată, pentru a livra cât mai eficient mărfurile la nivel intern, dar și la export. Pe lângă asta, România trebuie să intre cât mai rapid în spațiul Schengen, atât pentru a valorifica portul Constanța, cât și pentru a exporta mai rapid mașinile Ford și Dacia produse la Craiova și Mioveni. „România are nevoie de intrarea în spațiul Schengen pentru a descătușa potențialul portului Constanța. Altfel, pierde un volum de 10 milioane de containere care sunt rerutate către porturile Koper din Slovenia sau Rijeka din Croația“, a explicat Sorin Preda, CEO al Global Vision, în cadrul videoconferinței ZF Transport, Logistics & Automotive Summit 2020, completând: „punctele tari ale industriei noastre sunt cele legate de dublarea segmentului de e-commerce, creștere care, potrivit analiștilor, va continua în următorii ani, până la vânzări ce vor depăși 15-20% din totalul tranzacțiilor de retail. De cealaltă parte, punctele slabe sunt infrastructura, predictibilitatea și transparența relației cu administrația publică și locală.“
Vor fi relocări de fabrici în România, dar și viceversa
Dezvoltările de infrastructură ar putea atrage după sine și deschiderea de piețe noi de producție. „Avem mandate de extindere de unități de producție existente și de relocări din partea unor companii care fie vor să se optimizeze, fie vor să deschidă unități noi sau să-și mute producția din țări ca Germania sau Elveția în România, pentru a deservi Europa de Est. În plus, mai sunt și companii care vor să-și relocheze producția din Asia sau chiar din Marea Britanie, în noul context al Brexitului“, subliniază Andrei Brînzea, partener Land and Industrial Cushman and Wakefield, completat de Sorin Preda: „îmi place să cred că potențialul pieței de logistică din România nu e generat doar de consum. De altfel, noi am intrat pe piața de logistică dezvoltând fabrici. Pentru noi, producția a generat cerere de logistică în Timișoara, București, Constanța. Cred că în anii următori piața va crește dacă vom reuși să aducem mai mulți producători în România.“ Acesta observă și că Moldova e o regiune total neadresată ca potențial, din lipsa infrastructurii. „Statistica arată că 80% din piața de logistică azi e în București (60%) și regiunea de nord-vest (20% în Oradea, Arad, Timișoara, Cluj-Napoca), însă noi ne uităm atent și la Bacău, Roman și Iași, pentru dezvoltări de logistică la nivel mic și mediu. Moldova are un stoc de 70.000 m2 la o piață de 5.000.000 m2. Nici în Constanța nu exista piață, dar am creat-o noi, pentru că și companiile mari au nevoie de logistică în retail sau de depozitare de producție.“
Pe de altă parte, reprezentantul Global Vison consideră că, dacă unii producători vor veni, iar alții vor pleca, este important ca peste 10 ani balanța să iasă pe plus. „Criza sanitară va determina factorul politic din țările importante, ca SUA, să crească impozitările la nivel de companie, dar și supraimpozitarea celor care externalizează locuri de muncă în afara țării. Și Franța, Germania sau Anglia, după Brexit, vor aplica politici care să protejeze locurile de muncă din propriile țări, să atragă capital, dar și să-l securizeze pe cel prezent. Pe de altă parte, România nu are un program coerent de atragere a investitorilor străini, mai ales că fondurile mari de investiții cer predictibilitate și transparență în relația cu administrația publică locală, proiecte de infrastructură și o valoare minimă a tranzacției. Sunt convins că rata de investiții străine va scădea dramatic anul acesta, mai ales că în primele opt luni contracția e deja de 60%“, punctează Sorin Preda, cu credința că în perioada de criză dezvoltatorii și capitalul autohton pot salva situația. „În 2019, 23% din capitalul investit era românesc, 36% din Israel, 17% din Africa de Sud, 8% provenea din SUA și 20% din alte țări. În 2020, capitalul românesc a ajuns la 27-28%, contribuțiile Israelului și SUA au scăzut și au mai apărut o investiție mare din China și câțiva investitori din Ungaria. România e o piață paradoxală, pentru că e extrem de competitivă, însă pe un potențial redus. De aceea cred că și în anii următori ponderea capitalului românesc, cel puțin în real estate, va crește.“
În 10 ani am putea depăși Cehia la dezvoltări
Anul acesta, piața de spații logistice și industriale locale va trece în premieră de pragul de 5.000.000 m2, pe fondul accelerării din 2020 a dezvoltărilor și închirierilor, industrialul devenind noul star al pieței imobiliare locale. „Piața de dezvoltări logistice și industriale e în creștere. Pentru noi, 2020 a fost cel mai bun an dintotdeauna. Vom continua dezvoltarea de parcuri logistice cu funcțiuni mixte, cu spații de birouri, cu producție ușoară și spații de servicii. În 2021 ne propunem să dezvoltăm proiecte de cel puțin 100.000 m2 în orașele în care suntem deja prezenți, dar și în 1-2 orașe noi. În 2021, investițiile vor depăși 75 de milioane de euro“, a spus Sorin Preda, completând: „ne dorim o convergență între core-business-ul de real estate și energie, transport și tehnologie. Iar pentru asta suntem atenți la evoluția proceselor și a lanțului de producție și logistică atât la nivel regional, cât și global. În noile parcuri ne dorim să aducem producția de energie verde și alte facilități, precum stații de încărcare electrică, atât pentru mașini mici, cât și pentru autocamioane.“
Andrei Brînzea confirmă că România este o țară în continuă dezvoltare, chiar dacă se confruntă acum cu pandemia și anul viitor este destul de incert. „Urmărind evoluția din 2014-2015 până acum, putem spera ca în următorii 10 ani să ajungem chiar la 8-9.000.000 m2 de spații dezvoltate și să depășim piețe precum Cehia.“ Reprezentantul Cushman and Wakefield consideră 2020 un an al adaptării. El este de părere că există tendințe care se vor accelera, precum dezvoltarea serviciilor de curierat rapid sau dezvoltarea de huburi logistice regionale, pe suprafețe mici, pentru a fi cât mai aproape de piețele de desfacere și de utilizatorul final, dar și pentru a evita întreruperile din supply chain care au generat fluctuații de vânzări și lipsa unor produse, pe fondul restricțiilor impuse de situația pandemică. „Nivelul de servicii de e-commerce și de curierat a crescut în 2020 extrem de mult. Vom vedea stocuri mai mari și mai solide pentru a gestiona alte posibile întreruperi generate de pandemie, dar și tendința de a dezvolta huburi logistice pe suprafețe mai mici, în orașe mai mici, pentru a deservi nevoia de livrare rapidă a produselor. În zona de vest (Deva, Turda, Arad) vor fi noi intrări pe piață, iar creșterea va fi ponderată“, a mai spus Andrei Brînzea, completat de Sînziana Pardhan, Managing Director România P3 Logistic Parks, care consideră că e-commerce și stocurile vor impulsiona în continuare piața de depozitare. „Există o acumulare de stocuri care poate genera nevoie de depozitare, pe de o parte pentru că pe anumite segmente vânzările nu au fost la fel de mari anul acesta ca în alți ani, iar pe de alta pentru că sunt segmente în care vânzările au crescut mai mult decât se preconizase.“
Polonia, un model de urmat
Incertitudinea și implicit adaptabilitatea vor rămâne însă cuvinte de bază și în 2021, este de părere Sînziana Pardhan. „Pe termen mediu și lung dorim să ne extindem prezența ca suprafață și ca locații în țară. Cererea a fost la un nivel bun în 2020, iar cifrele arată noi recorduri la nivel de piață, dar și de P3 Logistic Parks, cu 52.000 m2 închiriați numai cu contracte noi pe termen lung și 132.000 m2, per total, din prelungiri și contracte pe termen scurt, în primele trei trimestre. În continuare ne uităm către vest și centru, către zone cu densitate mare de populație și locații strategice ca infrastructură, care să permită o activitate logistică eficientă. Moldova nu e pe lista noastră de priorități, cel puțin pe termen scurt.“
Muler Onofrei, CEO și cofondator Element Industrial, consideră că exemplele piețelor logistice și industriale ale Poloniei sau Ungariei ar putea fi urmate și de România. „Polonia a beneficiat de proximitatea de Germania, ceea ce a permis ca în anumite zone din vest să se dezvolte centre de distribuție, precum Amazon, pentru piața germană. De asemenea, Polonia a beneficiat de politici financiare la nivel macro foarte stabile și predictibile, ceea ce a generat un mediu interesant pentru investitorii mari internaționali. Iar concurența a dus la un climat cu costuri de capital scăzute și cu oportunități mai multe“, afirmă acesta, completat de Andrei Brînzea: „piața poloneză se bazează pe producția generată de companiile germane. Ca urmare, dacă Germania va reveni pe creștere economică, și piața poloneză va fi în creștere. Oricum, piața poloneză e mai atractivă decât a noastră, nu numai ca forță de muncă și legislație, dar și ca prețuri ale terenurilor pentru dezvoltări industriale sau ale chiriilor.“ Element Industrial are în plan, pe lângă deschiderea unor zone noi pentru logistică, precum Brăila, Turda și Făgăraș, să se îndrepte și către Iași sau nordul Transilvaniei, pentru dezvoltarea unor centre mici și medii, de 10.000-20.000 m2, în locurile în care nu vin dezvoltatorii mari. „Se vor crea rețele locale de depozitare și producție care funcționează ca infrastructură critică“, este de părere Muler Onofrei.
Cerere mai mare de camioane pentru construcții și vehicule rulate
Pentru că are încredere în potențialul României, care generează volume de mărfuri ce trebuie transportate, Claudia Iordache, CEO MHS Truck&Bus, punctează că în pandemie importatorul de camioane a continuat să investească, deschizând cel de-al nouălea service din rețea, la Oradea. „Cifra de afaceri din service a crescut până acum cu 10%, însă piața de camioane a scăzut cu 38% în primele nouă luni, comparativ cu 2019, iar pentru noi contracția a fost de 25%. Structura vânzărilor s-a modificat, pentru că ponderea camioanelor pentru construcții aproape s-a dublat în 2020, față de 2019, reducând cota de piață a autotractoarelor de la 85% la 58%. Am vândut mai multe unități rulate pentru transport internațional. Din 2019, transportatorii au început să amâne achiziția de camioane noi, iar situația a fost prelungită odată cu declanșarea pandemiei, însă spre sfârșit de an avem discuții cu clienții mari pentru înnoirea flotelor.“
Per total, estimările arată că anul se va închide cu o piață totală de 5.250 de camioane vândute, iar segmentul cu cea mai mare scădere este cel al autotractoarelor, pe de o parte din cauza reglementărilor Pachetului Mobilitate, iar pe de alta din lipsa șoferilor profesioniști. „Piața transportatorilor se va limpezi, astfel că doar cei puternici vor rămâne. În 2021 va continua cererea de șasiuri și ne așteptăm ca piața totală de camioane să fie cu 14% mai mare, adică tindem spre 5.900-6.000 de unități în total“, a punctat Claudia Iordache, subliniind că investițiile și infrastructura, care au susținut anul acesta cererea de vehicule specializate, vor contribui și la creșterea preconizată în 2021. „Clienții se pregătesc pentru creșterea economică de anul viitor, chiar dacă nu sunt convinși de ea. Toată lumea e în expectativă, însă faptul că avem primari noi s-ar putea regăsi în noi proiecte de infrastructură. Pe de altă parte, avem și clienți care încă nu reușesc să-și încaseze banii de la instituțiile statului.“
