Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Cum a fost transpus Pachetul?

Ordonanța pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere, care transpune prevederile Pachetului Mobilitate (PM), va intra în vigoare din 2 februarie 2022. Pentru adoptarea noilor prevederi se vor modifica OG 27/2011 privind transporturile rutiere, OG 37/2007 privind regulile de conducere și de odihnă pentru șoferi, OG 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR), dar și legea 16/2017 privind detașarea salariațiilor în cadrul prestării de servicii transnaționale. Singura prevedere care va intra mai târziu în vigoare, din 21 mai 2022, este obligativitatea licențierii firmelor de transport cu vehicule având masa maximă admisă cuprinsă între 2,5 și 3,5 t, cu excepția celor care fac transport în cont propriu.

Printre cele mai importante măsuri introduse se numără obligativitatea întoarcerii camioanelor la fiecare 8 săptămâni la centrul operațional al companiei de transport, aplicarea directivei detașării transnaționale pentru conducătorii auto într-o manieră mult mai strictă decât până acum, dar și licențierea vehiculelor de transport marfă având masa totală maxim autorizată cuprinsă între 2,5 și 3,5 t și care fac curse internaționale. Odată cu adoptarea acestei din urmă prevederi, pentru a avea un control mai bun asupra segmentului de vehicule comerciale ușoare, legiuitorul român a hotărât introducerea obligativității licențierii tuturor vehiculelor de transport marfă sub 3,5 t.

În urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Transporturilor (MT) și cei ai asociațiilor patronale, în cadrul comisiei de dialog social din ianuarie, s-a convenit exceptarea de la această măsură a transportului în cont propriu, licențierea rămânând obligatorie doar pentru transportul comercial în numele unui terț. Astfel, inclusiv firmele de curierat vor avea obligația să se licențieze, ceea ce va determina o creștere a costurilor lor operaționale.

Măsura obligativității licențierii companiilor cu vehicule mai mici de 3,5 t va intra în vigoare din 21 mai 2022. Condițiile care trebuie îndeplinite, procedurile și costurile aferente urmează să fie stabilite prin norme metodologice. Foarte important, nu va fi impusă formarea profesională pentru șoferii vehiculelor sub 3,5 t, care vor putea să-și desfășoare activitatea la fel ca până acum. Obligativitatea obținerii atestatului profesional pentru această categorie de conducători auto va începe din 2026, odată cu introducerea tahografului inteligent.

Firmele de transport cu vehicule sub 3,5 t au, de asemenea, obligația de a îndeplini condiția privind capacitatea financiară, chiar dacă sumele sunt mult mai mici decât în cazul celor cu flote de peste 3,5 t. Astfel, trebuie să demonstreze că dispun de capital și rezerve în valoare totală de cel puțin 1.800 de euro pentru primul autovehicul utilizat și de 900 de euro pentru fiecare autovehicul suplimentar. Capacitatea financiară poate fi demonstrată prin garanție bancară sau poliță de asigurare.

Persoana desemnată poate conduce activitatea a cel mult 4 companii diferite

În propunerea inițială a proiectului de OUG era prevăzut ca un manager de transport să poată lucra doar pentru o singură firmă. În comisia de dialog social s-a decis însă ca, în cazul în care o companie de transport nu îndeplinește cerința privind competența profesională, aceasta să poată desemna o persoană fizică ce îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 (cel care reglementează accesul la profesie al operatorilor de transport), iar această persoană desemnată să poată conduce activitățile de transport ale cel mult patru întreprinderi diferite, cu condiția ca parcul auto total manageriat să fie de maximum 50 de vehicule.

Această modificare este foarte importantă mai ales pentru a permite înființarea și dezvoltarea în continuare a companiilor mici de tipul șofer-patron, care ar fi avut accesul la profesie mult îngreunat dacă s-ar fi menținut obligativitatea ca o companie să aibă un manager de transport dedicat. Practic, pentru o firmă cu un singur camion ar fi fost prea scump să angajeze un manager de transport, singura variantă rămânând ca șoferul-administrator al firmei să se școlarizeze și ca persoană desemnată.

O altă modificare este ca deținătorii de certificate de competență profesională să efectueze cursurile de pregătirea profesională continuă la intervale de cel mult 10 ani și nu de 5, cum era propus inițial.

Cerințe obligatorii privind accesul la profesie

Pentru a respecta cerința de a avea un sediu real și stabil pe teritoriul României, firma de transport trebuie să aibă un sediu în țară, în incinta căruia să păstreze principalele documente de lucru în original (electronic sau în alt format). Sunt importante în special contractele de transport, documentele referitoare la vehicule, actele contabile, documentele de gestionare a personalului, contractele de muncă, precum și documentele referitoare la operațiunile de transport alocate conducătorilor auto și la detașarea acestora, cele referitoare la cabotaj și la duratele de conducere și de repaus.

Odată cu transpunerea PM în legislația națională, firmele de transport trebuie să organizeze activitatea parcului auto în așa fel încât să se asigure că vehiculele folosite la curse externe se întorc la unul dintre centrele operaționale din România, în termen de 8 săptămâni de la plecarea acestora.

Pentru a nu fi acuzate că ar fi firme „căsuță-poștală”, companiile de transport trebuie să își desfășoare efectiv și în permanență activitățile administrative și comerciale de la sediul din România, inclusiv gestionarea parcului auto. De asemenea, trebuie să dispună de unul sau mai multe vehicule înmatriculate în țară și să aibă la dispoziție în permanență aceste vehicule, precum și conducători auto al căror loc de staționare obișnuit să fie la un centru operațional din România. Numărul vehiculelor și al șoferilor trebuie să fie proporțional cu volumul operațiunilor de transport efectuate de întreprindere.

Regimul cabotajului pe teritoriul României

Operațiunile de transport de mărfuri în regim de cabotaj se efectuează în conformitate cu prevederile articolelor 8 și 9 din regulamentul 1072/2009. Acestea se aplică și în cazul segmentelor rutiere inițiale sau finale efectuate pe teritoriul României de cărăușii nerezidenți, în cadrul unor operațiuni de transport combinat între România și un alt stat membru al UE.

Cărăușii nerezidenți nu pot efectua pe teritoriul României operațiuni de cabotaj cu același vehicul pentru o perioadă de 4 zile ulterioară încheierii operațiunii de cabotaj din România. Pentru a dovedi respectarea regulamentului 1072, aceștia trebuie să prezinte documente care să ateste transportul internațional precedent, precum și fiecare operațiune ulterioară de cabotaj efectuată. Actele doveditoare se prezintă sau se transmit inspectorilor ISCTR la cerere și pe durata controlului în trafic.

Sarcinile Coordonatorului național și controalele ISCTR

România – alături de Olanda, Lituania și Lichtenstein – e printre puținele țări care încă nu și-au desemnat coordonatorii naționali la IMI (Internal Market). Coordonatorii naționali sunt persoanele de contact exclusive pentru autoritățile naționale competente cărora le-a fost dat acces la module IMI specifice. Aceste persoane sunt cele ce primesc cererile de control pentru firmele de transport care își detașează șoferi în alte state membre și care au obligația de a colecta de la operatorii de transport dovezile de respectare a Lex Specialis (cum este numită aplicarea detașării transnaționale la transporturi) și de a le trimite autorităților solicitante în maximum 25 de zile. În cazul în care solicitarea de control este nefondată, acest coordonator național trebuie să aibă argumentele necesare pentru a respinge cererea de control, astfel că asociațiile patronale ale transportatorilor trebuie să ceară ministerelor Muncii și Transporturilor – cele însărcinate cu controlul detașării transnaționale în transporturi – să aleagă o persoană foarte competentă în calitate de coordonator național.

Se impune verificarea anuală a cel puțin 3% din totalul zilelor lucrate în cursul anului de conducătorii auto care fac obiectul ordonanței. În plus, se introduce un sistem de clasificare în funcție de gradul de risc pentru operatorii de transport rutier, pe baza numărului și a gravității încălcărilor regulamentelor 561/2006 și 165/2014 sau HG 38/2008. Coordonatorul național are sarcina, printre altele, de a elabora și aplica o strategie națională de control al respectării legislației specifice, inclusiv în ceea ce privește normele speciale privind detașarea conducătorilor auto, strategie care se concentrează asupra întreprinderilor clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat.

Toate instituțiile implicate în activitatea de control vor înainta anual Coordonatorului național statistici detaliate cu privire la controalele desfășurate, în limita de competență a acestora. În același timp, pentru a facilita controalele selective în trafic, datele din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc sunt accesibile în momentul controlului tuturor autorităților cu competențe de control din România.

Separat, Coordonatorul național va efectua, cel puțin de 6 ori pe ani, controale în trafic concertate asupra conducătorilor auto și asupra vehiculelor care intră sub incidența regulamentelor 561/2006 și 165/2014.

Controalele la sediile operatorilor de transport se vor organiza luându-se în considerare inclusiv experiența anterioară în ceea ce privește diferitele categorii de transport sau în cazul în care la controalele în trafic s-au constatat încălcări grave ale actelor normative amintite.

Coordonatorul național are obligația să transmită la fiecare doi ani Comisiei Europene raportări statistice cu privire la activitatea de control. Acestea includ numărul conducătorilor auto controlați în trafic, al controalelor la sediile întreprinderilor, numărul de zile lucrătoare controlate, precum și numărul și tipul de încălcări semnalate, separat pentru transporturile de marfă și de persoane. Trebuie transmise informații către alte state membre care solicită acest lucru, în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea cererii. Pentru cazurile urgente însă, informațiile solicitate se vor transmite în 3 zile lucrătoare. Coordonatorul național poate să considere și că cererea este insuficient motivată și să informeze celălalt stat membru în acest sens, urmând a aștepta informații suplimentare pentru argumentarea cererii.

La controalele în trafic derulate de ISCTR se vor verifica, în principal, respectarea perioadelor de conducere zilnică și săptămânală, a pauzelor și a perioadelor de repaus zilnic, foile de înregistrare pentru zilele precedente care trebuie deținute la bordul vehiculelor, funcționarea corectă a aparatelor tahograf, precum și cazurile de depășire a vitezei permise. La efectuarea controlului în trafic, personalul cu atribuții de inspecție și control are dreptul, în condițiile legii, să imobilizeze vehiculul și, dacă este cazul, să ridice plăcuțele de înmatriculare până la îndeplinirea condițiilor legale pentru continuarea efectuării transportului și achitarea amenzii.

 Cum se aplică directiva 1057/2020?

Odată cu adoptarea directivei 1057/2020 au fost făcute mai multe clarificări atât în ceea ce privește transportul de marfă și transportul internațional de persoane. Transpunerea acestora s-a făcut prin modificarea legii 16/2017.

„Transportul rutier bilateral de mărfuri” este definit ca fiind deplasarea de mărfuri, pe baza unui contract de transport, din statul de stabilire al operatorului de transport al cărui angajat este conducătorul auto către România sau din România către statul membru de stabilire.

Conducătorii auto care se încadrează în situația de mai sus nu intră sub incidența directivei detașării și nu sunt considerați salariați detașați pe teritoriul României. La fel, și conducătorii auto care se află într-una din următoarele situații:

  • efectuează, pe lângă operațiunea de transport bilateral, o activitate de încărcare și/sau descărcare în statele membre sau în țările membre pe care le traversează, cu condiția să nu încarce mărfuri și să le descarce în același stat membru;
  • efectuează maximum două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare în statele tranzitate, cu condiția de a nu încărca/descărca mărfuri în același stat, atunci când operațiunea de transport bilateral începută în statul membru de stabilire, în cursul căreia nu a fost efectuată nicio activitate suplimentară, este urmată de o operațiune de transport bilateral către statul membru de stabilire;
  • tranzitează teritoriul unui stat membru fără a încărca sau a descărca mărfuri ori a îmbarca sau debarca persoane;
  • efectuează segmentul rutier inițial sau final al unei operațiuni de transport combinat, în cazul în care segmentul rutier, luat separat, reprezintă o operațiune de transport bilateral de mărfuri.

Prevederile de mai sus se aplică doar șoferilor străini care efectuează curse pe teritoriul țării noastre. Situațiile se pot extrapola și în cazul șoferilor români care lucrează în Comunitate, sub rezerva că trebuie consultate însă prevederile legale adoptate de fiecare stat membru în parte.

Excepțiile pentru activitățile suplimentare se aplică numai până la data de la care tahografele inteligente, ce respectă cerința de a înregistra trecerile frontierei și activitățile suplimentare, vor deveni obligatorii. După aceea, doar șoferii vehiculelor echipate cu astfel de tahografe vor mai beneficia de exceptările respective.

Conducătorii auto care efectuează operațiuni de cabotaj, așa cum sunt definite de regulamentele 1072/2009 și 1073/2009, sunt considerați detașați.

La stabilirea duratei detașării transnaționale a conducătorilor auto pe teritoriul României, se consideră că o detașare se încheie atunci când conducătorul auto respectiv părăsește teritoriul țării, în cursul efectuării transportului internațional de mărfuri sau de persoane.

Perioada de detașare nu se cumulează cu perioadele de detașare anterioare, în cazul în care operațiunea de transport rutier internațional este efectuată de același șofer sau de un altul pe care acesta îl înlocuiește. Autoritățile competente din România în domeniul detașării conducătorilor auto sunt ISCTR și Inspecția Muncii.

Firmele care detașează conducători auto pe teritoriul României au obligația de a comunica Inspecției Muncii o declarație de detașare cel târziu la data începerii detașării, prin intermediul unui formular standard multilingv al interfeței publice conectate la Sistemul de informare al pieței interne (IMI). Declarația de detașare trebuie să conțină informații cu privire la:

  • identitatea întreprinderii/operatorului de transport, cel puțin sub forma numărului licenței comunitare;
  • datele de contact ale managerului de transport sau ale unei alte persoane care să țină legătura cu autoritățile;
  • identitatea, adresa de reședință și numărul permisului de conducere ale conducătorului auto;
  • data începerii contractului de muncă al conducătorului auto și legea aplicabilă acestui contract;
  • datele preconizate de începere și de încheiere a detașării;
  • dacă serviciile de transport efectuate sunt transport rutier internațional de mărfuri, de persoane sau operațiuni de cabotaj.

Conducătorii auto detașați pe teritoriul României trebuie să dețină și să prezinte la control declarația de detașare transmisă prin intermediul IMI, dovezi ale operațiunii de transport și înregistrările tahografului (în special simbolurile de țară).

În cazul în care firmele de transport care detașează conducători auto pe teritoriul României nu prezintă Inspecției Muncii documentele pe care aceasta are dreptul să le solicite, în termen de maximum 8 săptămâni de la primirea solicitării, Inspecția Muncii poate cere asistență, prin intermediul IMI, autorităților membre ale statului membru de stabilire.

Prin reciprocitate, inspectorii de muncă au competența de a solicita unui cărăuș român dovezi ale operațiunilor de transport care au loc pe teritoriul altui stat UE, cum ar fi e-CMR sau înregistrări tahograf, și trebuie să ofere autorităților omoloage documentația solicitată de acestea în termen de 25 de zile lucrătoare de la data primirii cererii de asistență reciprocă.

Contravenții și sancțiuni

Încălcarea obligației de a transmite declarația de detașare în termenul prevăzut, necompletarea acesteia sau neprezentarea declarației la solicitarea autorităților competente, cu ocazia controalelor efectuate în trafic, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei. Foarte important, contravențiile se aplică și expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților, după caz, dacă se constată că aceștia aveau cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de faptul că serviciile de transport comandate au implicat încălcări ale respectivelor dispoziții.

Operatorii români au obligația, la rândul lor, să completeze declarațiile de detașare aferente conducătorilor auto angajați care efectuează curse în Comunicate și intră sub incidența detașării transnaționale. Atenție! Sancțiunile în cazul nerespectării obligațiilor ce le revin vor varia de la un stat la altul.

Articole similare