Comisia Europeană a publicat recent un nou raport, „Transportul și turismul în Uniunea Europeană – Tendințe și probleme actuale“, care oferă o privire de ansamblu asupra tendințelor ce influențează această industrie și care prezintă, la nivelul UE, dar și separat pentru fiecare stat membru, indicatori referitori la sustenabilitate, reziliență, conectivitate, siguranță și securitate, precum și la dimensiunea socială a mobilității.
Din acest raport reiese că în 2023 52,7% din transportul de marfă în tone-kilometri din România se făcea pe șosele (față de o medie de 75% în UE), 23,6% pe calea ferată (față de 16,4%), 21,9% pe apele interioare (față de 4,8%) și 1,9% prin conducte (față de 3,8% în UE).
Iar transportul de pasageri, în pasageri-kilometri, se făcea 77,9% cu autoturisme (față de 82,0%), 15,4% cu autobuze și autocare (față de 8,2%), 3,9% cu trenul (față de 8,4%) și 2,8% cu tramvaiul și metroul (față de 1,4% în UE).
Cele mai mari cantități de emisii de gaze cu efect de seră, aproape de 100%, sunt produse în România de transportul rutier, în condițiile în care în UE media este mai mică de 80%, alte două sectoare cu emisii mari fiind, la nivelul Comunității, transportul aerian și cel pe apele de interior, cu aproximativ 10% fiecare.
Numărul de firme de transport rutier de marfă era în 2022 de circa 35.000 în România și de aproape 600.000 în Europa.
Numărul țărilor spre care există acces prin conexiuni poștale internaționale pentru livrări B2B era în 2024 de circa 90% în România și de circa 110, ca medie, în UE, pe când în cazul serviciilor maritime directe era de circa 25, față de circa 40, iar în cazul aviației era de aproximativ 110, respectiv 120. Durata de când un colet sau o livrare express ajunge la biroul poștal din țara de destinație până la clientul final era de circa patru zile în România, aproape la fel ca media din UE, durata de când ajung containerele în portul de destinație până pleacă de acolo este de șase zile în România, în timp ce media din UE este puțin sub cinci zile, și durata în care bunurile sunt pregătite să fie preluate din aeroporturi de agenți și până când trec de vamp și părăsesc aeroportul este de aproximativ două în România și mai puțin de două media în UE.
Din raport mai reiese că România este a doua din cele 27 de state UE ca număr de victime ale accidentelor rutiere raportat la un milion de locuitori, cu 81 de morți în 2023, și prima ca număr de victime raportat la numărul de pasageri-kilometri, cu 119/10 miliarde. Față de media din UE, în România distribuția victimelor arată o proporție mare de pietoni și o proporție mare de accidente pe șoselele din orașe. În ciuda acestor performante negative ale țării noastre, raportul subliniază că numărul victimelor a scăzut la noi față de 2012 mai mult decât a scăzut media europeană.
Analiza Comisiei se referă și la întârzierile de la orele de vârf din 2023, pe vehicul rutier, care sunt de 33,2 ore în România și de 28,6 ore media din UE. Cea mai mare valoare se înregistrează în Malta, 83,9 ore, și cea mai mică în Estonia, 17,3 ore.
În ceea ce privește infrastructura de încărcare cu energie electrică, aceasta are o putere totală de 438.383 kW în România. Procentul de mașini electrice din totalul mașinilor din UE era în 2025 de circa 3%, iar cel din România mai mic de 1%, în timp ce procentul celor hibride era în UE de aproape 5%, iar în România tot sub 1%.
Cel mai mare aeroport din România pentru transport de marfă este București Otopeni, cu 35,7 mii de tone în 2024, adică 71% din transportul aerian din România și 0,2% din cel din UE. Iar cel mai mare port este Constanța, cu 57.617 mii de tone în 2024, adică 97% din cantitatea de marfă din porturile românești și 1,8% din cantitatea de marfă din toate porturile europene.
Traficul feroviar măsurat în trenuri/kilometri a fost în 2023 în România de 82,9 milioane, adică 2,2% din totalul UE, din care 18,5% pentru transport de marfă, față de 22,2%. Nivelul de electrificare a căilor ferate din România era în 2023 de 38%, în timp ce media UE era de 57%, valoarea maximă era în Luxemburg, de 97%, și valoarea minimă în Irlanda, de 3%. Din totalul costurilor alocate în 2022 pentru calea ferată din România, 45% au fost pentru întreținere, 2% pentru înnoire și 52% pentru optimizare și alte investiții, în timp ce în UE repartiția a fost 25%, 25%, respectiv 50%. Asta în condițiile unor învestiții de 50,8 miliarde de euro în UE și de 0,8 miliarde de euro în România.
