
Noua rovinietă aplicabilă de la 1 ianuarie 2026 tuturor categoriilor de vehicule cu masă totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 t și folosite în trafic național – indiferent dacă sunt destinate transportului de persoane sau de marfă – va fi calculată în funcție de categoria vehiculului, de clasa de emisii poluante (euro) și de durata de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. Totodată, PNRR ne obligă la aplicarea unei taxe de poluare începând de anul viitor, care urmează să fie direct proporțională cu nivelul de poluare al vehiculelor (potrivit declarației Ministrului Fondurilor Europene).
Deputatul Augustin Hagiu salută într-o declarație de presă faptul că, în sfârșit, se va implementa și la noi principiul „poluatorul plătește” și trage un semnal de alarmă în legătură cu faptul că trebuie evitată dubla taxare pe poluare – odată prin plata impozitului pe vehicul, iar a doua oară prin introducerea unei componente de poluare în rovinietă. „Consider că se impune revizuirea legii 226/2023 și eliminarea, în noul context, a aplicării rovinietei, începând cu ianuarie 2026, în funcție de norma de poluare a vehiculului. Totodată, îmi exprim convingerea că noua taxă de poluare o să genereze fondurile necesare pentru susținerea programului Rabla destinat autoturismelor, dar și pentru demararea programului de tip Rabla pentru vehicule comerciale, de care transportatorii au atât de mare nevoie și care a fost deja discutat de către Premier cu reprezentanți ai mediului de afaceri din transporturi, urmând să capete forma unei reglementări în perioada următoare”, a declarat Augustin Hagiu.
Într-adevăr, discuția privind valoarea noilor taxe pe care le vor plăti deținătorii de vehicule de la 1 ianuarie 2026 este foarte sensibilă și complexă în același timp. În primul rând, respectarea obligațiilor din PNRR este prioritară, pentru a putea primi următoarele tranșe de finanțare de la Uniunea Europeană. În al doilea rând, trebuie să protejăm mediul de afaceri, care este îngenuncheat de costurile tot mai mari de exploatare. Și tocmai din acest motiv nu se poate pune semn de egalitate între taxele și impozitele plătite de persoanele fizice și de către companii.
Apoi, în cazul autoturismelor mai ales – unde sunt foarte mulți deținători persoane fizice – includerea unei componente de poluare în impozitul anual ar putea să reprezinte singura modalitate de taxare a nivelului de poluare al vehiculului respectiv, întrucât rovinieta nu este obligatorie decât în afara localității de reședință. Pe de altă parte, vedem pe drumurile din România foarte multe mașini cu numere de înmatriculare de Bulgaria, Ucraina sau Moldova, pentru care nu se plătește nicio taxă aici, iar rovinieta ar putea reprezenta singurul instrument de taxare al nivelului de poluare.
În ceea ce privește vehiculele comerciale de sub 3,5 t, aici este clar faptul că se plătesc concomitent atât impozit, cât și rovinietă. Dacă s-ar introduce componenta de poluare doar în valoarea impozitului pe deținere, atunci operatorii români ar fi discriminați în fața celor străini, întrucât aceștia din urmă nu vor fi taxați pe nivelul de poluare al vehiculelor lor, iar taxa de poluare ar fi doar a românilor. În plus, extrapolând discuția la transportul greu – pentru care se pregătește o taxă de drum pe kilometru de la 1 ianuarie 2026 (TollRo) – creșterea de cost va fi cu atât mai mare și ar fi corect ca și străinii să fie taxați în aceeași măsură.
Mai este suficient timp de analiză cu privire la cel mai bun mod de taxare – impozit pe deținere și/sau taxă de utilizare a infrastructurii rutiere – eventual diferențiat pe tipuri de utilizatori și de vehicule, astfel încât să se asigure obiectivul sancționării gradului de poluare, dar fără a discrimina companiile românești. Foarte important, așa cum a subliniat deputatul Hagiu, taxa de poluare trebuie colectată distinct și utilizată pentru susținerea investițiilor în vehicule mai curate, printr-un proiect de tip Rabla. Or dacă taxa de poluare s-ar aplica doar prin taxa de drum, atunci toţi aceşti bani vor intra în bugetul CNAIR, urmând să fie direcţionaţi pentru lucrări de infrastructură, nu şi pentru susţinerea unor măsuri de încurajare a achiziţiei de noi autovehicule nepoluante.