Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Digitalizarea trebuie sustinuta coerent de Stat

Intalnirea de luna trecuta a membrilor Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK) a avut ca tema de dezbatere digitalizarea. Cu acest prilej, specialisti din domeniu, de la Institutul Fraunhofer si de la Siemens si Robert Bosch, au subliniat ca in tari precum Germania, Franta si Italia tema digitalizarii, dar si a „internetului tuturor lucrurilor“ si a industriei 4.0 a fost abordata ca prioritate de Stat, cu programe de subventionare si suport al firmelor in aceasta directie.
 

Pe de alta parte, desi Romania are potential, apreciind aici flexibilitatea intelectualilor romani si competenta teoretica, dar si entuziasmul fata de tehnica si noutati, inca mai are de pus la punct o strategie coerenta aliniata la cea europeana, insa bazata pe identificarea unui know-how specific, astfel incat accentul principal sa fie pus pe sectorul de nisa in care este cel mai bine pregatita.

Potrivit celor mai recente studii, in 2020 vor fi conectati circa sapte miliarde de oameni si 50 de miliarde de obiecte. Impactul acestui nou concept, pana in 2025, este estimat la peste o mie de miliarde de euro, valoare bruta adaugata pentru productie in Europa.
Reprezentantul Institutului Fraunhofer, Arno Basedow, vede „furtuna“ digitalizarii ca pe o cursa impotriva masinii. „Ne gasim intr-o epoca in care procesele de productie sunt total reconfigurate. O putem numi a patra industrie revolutionara, desi poate nu e revolutie, ci mai degraba evolutie. Practic, e vorba de o remodularizare, de transformari digitale, cloud computing, big si smart data, capacitati cognitive ale masinilor, sincronizarea lumii virtuale cu cea adevarata si de retele rapide pentru crearea de idei noi, in functie de contextualizare“, a punctat Basedow, mentionand ca in cadrul institutului specializat pe internationalizarea proceselor de afacere a fost infiintat un imens centru de date cu scopul de a ajuta ca toate aspectele economice sa fie analizate in mod optim. „Avem posibilitatea de a simula piete si modele de afaceri sau de a face pronosticuri. Bugetul de cercetare al Institutului este de circa doua miliarde de euro.“
Fraunhofer primeste 2/3 din buget direct din partea cooperarii cu industria, iar o treime de la administratiile guvernamentale si ale landurilor.

Tehnologia si economia trebuie sa mearga mana in mana
In trecut, tehnologia analoga era limitata ca aplicabilitate si capacitate si greu de interconectat cu alte domenii, chiar daca se introdusese automatizarea, iar cercetarea si dezvoltarea era dificila, bazandu-se pe experimentare si incercari. Acum, tehnologia digitala este ieftina, are o aplicabilitate extinsa datorita capacitatii aproape nelimitate a calculatoarelor, iar dezvoltarea si cercetarea se pot face virtual. „Este optima pentru noi dezvoltari, insa exista pericolul pierderii sau furtului materialelor confidentiale sau al manipularii cibernetice, cu urmari costisitoare. Prin digitalizare o mare cantitate de know-how secret sau sensibil poate ajunge in afara, ceea ce poate avea efecte negative“, a punctat Arno Basedow, subliniind ca, pentru a avansa in acest domeniu, este nevoie de o legatura stransa intre tehnologie si economie. „Sistemul de informatii din economie s-a extins extrem de mult, exista platforme de schimb de informatii, magazine de aplicatii pentru diferite procese sau creatii noi. Insa pentru o colaborare intre domenii trebuie sa existe incredere reciproca, respectiv un cod al conduitei.“
Si, pentru ca prin inovare creste productivitatea, flexibilitatea si calitatea, iar costurile si timpii in care produsele ajung pe piata scad, este nevoie si aici de locuri de munca atractive, pentru toate nivelurile. „Trimiterea la pensie a unor angajati in varsta si inlocuirea acestora cu experti tineri s-a dovedit o decizie gresita, firmele fiind nevoite mai tarziu sa ii recheme. In industria 4.0 organizarea trebuie facuta pe functii sau sarcini, cu oameni calificati in functie de capacitati si talente. Chiar daca nu e usor, asa vom creste productivitatea, micsorand costurile de productie“, a mai spus Arno Basedow.

Omul potrivit la locul potrivit
Augusta Ene, grup lider automotive electronics la fabrica Robert Bosch din Jucu, a precizat ca digitalizarea presupune anumite standarde deschise atat in ceea ce priveste software-ul, cat si arhitectura hardware, pentru a putea transfera datele. „Pentru interconectivitate e nevoie de o platforma comuna, de zone care se intretaie, astfel incat sa nu se intrerupa fluxul de date. Infrastructura IT trebuie sa prezinte datele deschis, dar sa si protejeze datele sensibile“, a spus aceasta, completand: „este nevoie de o reprezentare in timp real a sistemelor de productie din fabrica, dar si de o inteligenta a informatiei care sa poata decide in timp real care este conditia produsului, a unui aparat sau mecanism, astfel incat sa se poata interveni imediat, inainte de a ajunge la o greseala, pentru a optimiza astfel procesul“. Insa in centrul tuturor lucrurilor se gaseste omul. „Nu vrem sa-i luam acestuia posibilitatea de a decide, ci vrem sa-i oferim o baza pentru a putea face alegerea potrivita, corecta, bazata pe date concrete, nu doar pe o senzatie intuitiva. De asemenea, vrem sa-i usuram munca prin faptul ca primeste informatiile imediat. Este o strategie pe mai multe straturi, pornind de la accesul si schimbul de informatii, pana la valorificarea si utilizarea acestor informatii.“
In ceea ce priveste selectia fortei de munca, nu se cauta o singura persoana care sa poata face totul, ci sunt recrutati oameni care vin din domenii cu totul diferite. „Nicio universitate nu formeaza o persoana care sa se descurce la toate, insa aceasta poate avea o baza buna din universitate, pe care apoi se poate construi. Exista un necesar de know-how legat de procesele specifice ale intreprinderii, insa daca avem un mix bun de experti diferiti (fizicieni, matematicieni, ingineri) obtinem ceea ce avem nevoie“, a mai spus Augusta Ene.

Statul trebuie sa sprijine digitalizarea
Leonhard Muigg, responsabil pentru digitalizare si industrie 4.1 in cadrul Siemens Austria, a explicat ca rolul sau in companie nu e doar de a coordona fabrica digitala sau activitatea de pe piata, ci si de a fi un reprezentant in fata conducerii la nivel macro (a Statului) sau a altor platforme. „In aceasta privinta Austria a facut un pas important in fata. E important sa existe un angajament neconditionat al Statului de a alege o strategie pentru intreaga tara, de a spune ca digitalizarea este un subiect important atat pentru industrie, cat si pentru tara.“
Analizele realizate de Siemens in Europa arata ca Romania este foarte bine situata in ceea ce priveste internetul, insa lipseste un angajament clar din partea Statului in a accesa fonduri UE pentru ca firmele sa mearga in directia digitalizarii. „Am inteles ca aici mai lipsesc lucruri de baza atat in ceea ce priveste cunostintele tehnice, cat si digitalizarea. Insa in Germania s-a vazut ca exista un angajament clar al Statului, oferind finantare, iar Austria investeste anul viitor intre 60 si 80 milioane de euro pentru trei fabrici-pilot care vor desfasura activitati in stransa legatura cu universitatile. Astfel, vor putea fi simulate planuri sau scenarii si dezvoltate produse noi ce vor fi testate intr-un camp economic. Exista astfel oportunitatea de a identifica ce e nevoie pe piata, cum pot sa arate in viitor profilele de joburi, ce masuri trebuie luate in ceea ce priveste educatia, mai ales ca adesea digitalizarea si industria 4.0 sunt asociate cu somajul. Consideram insa ca acestea vor putea oferi noi locuri de munca pe care trebuie sa le cream“, a spus Leonhard Muigg, exemplificand ca jobul propriu din Siemens nu este descris niciunde, fiind infiintat in momentul in care tehnologia l-a cerut.

Europa trebuie sa actioneze unitar
In Austria, in 2012, cand s-a implementat industria 4.0, companiile IT au incercat sa faca o afacere din acest subiect, fara insa a intelege exact despre ce este vorba. Statul le-a franat putin, iar apoi au aparut initiative din partea unor firme private care au realizat ca digitalizarea e viitorul. „Este important sa recunoastem si in Romania ce se va intampla in viitor cu clientii si cum se vor comporta acestia, dar si ce modifica digitalizarea in modelul de afacere. Potrivit unei analize Fraunhofer, legatura cu clientii nu va depinde de calitatea produselor livrate, ci evaluarea va depinde de serviciile suplimentare oferite, bazate pe date digitale, smart services, prognosticuri, sprijin in ceea ce priveste logistica, subiecte pe care le putem controla sau modela cu know-how-ul de baza pe care il avem in Romania“, a explica Muigg. Acesta considera ca nu doar Romania e in fata unei provocari, ci intreaga UE. „Principalul dezavantaj in Europa este ca fiecare tara trebuie sa isi dezvolte o strategie proprie. Pe de alta parte, SUA actioneaza ca un singur stat, si la fel China si Rusia. Ar fi inteligent daca statele noastre ar gasi o modalitate de a observa unde exista anumite tipuri de know-how. De exemplu, in Bulgaria exista mult know-how in ceea ce priveste siguranta datelor. Si Romania ar trebui sa gaseasca nisa ei. Consider ca industria automotive ar fi o cale gresita pentru ca aici exista deja o mare ocupatie din partea Slovaciei si a Germaniei. Poate in domeniul energetic avem competente bune in Romania, insa trebuie sa mergem mai in adancime ca sa gasim expertii.“
Reprezentantul Siemens a subliniat ca pentru industria 4.0 se pot alege si cai neconventionale. Astfel, in Austria s-au fondat academii din initiative private, facultati mbH care au specializari fie pe partea de business, fie pe cea tehnologica. „Tehnicienii trebuie sa invete sa colaboreze mai mult atunci cand lucreaza si sa aiba capacitate de project management al schimbarii. In plus, pentru Romania si Bulgaria este importanta motivatia: trebuie sa facem ceva, chiar daca facem greseli; daca nu facem nimic am gresit din start.“

Romania face pasi concreti spre digitalizare
Incercand sa scoata in evidenta implicarea Statului roman in ceea ce priveste digitalizarea, Dan Nechita, consilier al premierului Dacian Ciolos, a subliniat ca exista un angajament din partea Guvernului, „tocmai dintr-o intelegere a faptului ca viitorul Romaniei si al planetei este unul digital. Am facut o serie de pasi concreti si mai avem altii in plan in zona aceasta. Misiunea cea mai grea a fost sa aliniem cateva conditii la nivel de sistem, la nivel de tara, astfel incat Romania sa intre pe traiectoria sa digitala. Iar un prim pas pe care si piata si gandirea din zona IT de inovatie il doresc de mult este infiintarea rolului de coordonator pentru tehnologia informatiei la nivelul cancelariei primului ministru, care sa aiba responsabilitati nu doar de coordonare si armonizare a investitiilor din aceasta zona, pas pe care am reusit sa il facem in iunie“, a precizat Dan Nechita, completand: „am vazut asta ca o prima pre-conditie, inspirata din modelul mai multor state“.
A doua masura este infiintarea, dupa modelul din SUA, a unui hub guvernamental de IT care se adreseaza in principal pietei de antreprenoriat, inovatie si mici start-up-uri, care sa faca legatura intre aceasta piata si administratie. Initiativa a avut ca raspuns faptul ca peste 1.500 de persoane au venit cu idei de proiecte. Acesti initiatori, care vor creste din momentul lansarii programului ca output, vor fi tinuti aproape de inovatia din administratie. „Ne-am propus ca in noiembrie sa organizam o conferinta la nivel inalt cu participare mai ales din partea industriei din Europa, pe tema 4.0. In paralel, lucram la masuri legislative care sa sustina dezvoltarea de start-up-uri, mai ales in domeniul hi-tech, care sa stimuleze dezvoltarea fortei de munca in acest sector. Consider ca in momentul de fata Romania a ajuns la un anumit nivel de maturitate, cu un rol din ce in ce mai mare, ca punct potential de acces in regiune“, a mai spus consilierul premierului Ciolos.

Romania are potential
Pentru a intari cele spuse de Dan Nechita, Arno Basedow a subliniat ca vede ca prime avantaje ale companiilor romanesti flexibilitatea intelectualilor romani si competenta lor teoretica. „Am observat ca multe state mai mici sunt extraordinare in ceea ce priveste conceperea de algoritmi sau sisteme noi si ca de fapt au nevoie doar de un mic sprijin pentru a putea face acest lucru la nivel de standard global“, a spus reprezentantul Institutului Fraunhofer, completat de Augusta Ene: „ne deosebim de altii prin entuziasmul fata de tehnica, de noutati, dar si prin faptul ca vrem sa invatam si sa incercam lucruri noi.“ Aceasta este de parere ca digitalizarea nu a fost realizata in intregime in multe companii, insa nu doar din Romania, ci si din Germania, SUA sau Japonia. Pe de alta parte, exista firme din Cluj sau Blaj complet automatizate, in vreme ce in Germania si SUA inca exista unele care sunt doar la stadiul de inmagazinare a datelor. „Fara ele nu poti raspunde cererilor clientilor, care sunt din ce in ce mai rafinate. Cei care s-au miscat in aceasta directie au deja un avantaj fata de ceilalti.“
De asemenea, Leonhard Muigg a subliniat ca, fata de Austria sau Germania, in tari ca Romania sau Bulgaria prezentarea unui concept ca 4.0 starneste imediat interesul. Iar faptul ca in aceste tari specialistii sunt mai repede dispusi sa incerce este un avantaj foarte mare. „Poti sa creezi cea mai buna solutie software sau cel mai bun model de date, dar daca oamenii nu le accepta usor orice proiect IT esueaza. In Romania gradul de acceptare e mult mai ridicat, ca si disponibilitatea de a face lucrurile intr-un fel nou, mai ales ca digitalizarea modifica tot, nu doar datele, ci si produsele, procesele de afacere si comportamentul de consum.“ Insa reprezentantul Siemens a avut o experienta foarte buna cu Cehia si Polonia, iar acum cu Romania. „Din Austria sprijinim si alte tari cu principii de marketing. De exemplu, daca in Austria am implementat deja principiul «go to market», acum trebuie sa-l aducem si in alte tari, iar in primul val vor fi Slovacia si Romania. Daca o firma mare precum Siemens spune ca Romania e prioritara pentru a ajunge pe piata inseamna ca are cu adevarat potential.“

Articole similare

Ad
Ad