Pe o piață de transport frigorific în continuă creștere, afacerile Frigonet Logistics – cel mai tânăr jucător din segmentul de distribuție cu temperatură controlată, dar care beneficiază de o experiență bogată în distribuția peștelui proaspăt, precum și în curierat alimentar, datorită grupului din care face parte – continuă și ele să crească. Cu un portofoliu de peste 100 de clienți la jumătatea anului, compania de logistică a familiei Dărmănescu, proprietarul Alfredo Seafood, înregistrează un plus de 30%, iar pentru finalul anului a bugetat afaceri în valoare de un milion de euro. De remarcat însă, pe lângă diferitele provocări din perspectiva lanțului de aprovizionare, faptul că distribuția de alimente a devenit destul de „birocratică“.
Până să ajungă să cunoască îndeaproape logistica produselor cu temperatură controlată, Mihai-Cristian Dărmănescu, director general al „Bistromar la Timona”, a învățat business de la tatăl său. Se întâmpla în anii ’90, iar activitatea era axată pe transportul legumelor și fructelor proaspete. Mai târziu, după ce și-a definitivat studiile economice, tânărul antreprenor a intrat în afacere și a început primele importuri de pește. Așa s-a născut Alfredo Seafood, divizia de procesare și distribuție a peștelui și fructelor de mare. Câțiva ani mai târziu, afacerile s-au extins și către zona HoReCa, respectiv restaurantul-pescărie BistroMar, situat în Capitală. Cel mai nou business este reprezentat de Frigonet Logistics, divizie de logistică înființată în 2020, prin intermediul căreia serviciile de distribuție și logistică au devenit accesibile și clienților externi. „Ne-am gândit să luăm la bord inclusiv concurenți pentru Alfredo. Sincer, cred că 95% dintre distribuitori nu ar face-o, s-ar considera concurați. Însă eu nu am avut această inhibiție, am încercat să fiu pragmatic și să o văd ca pe o oportunitate de afaceri. Practic, diversitatea de oferte și de opțiuni reprezintă esența capitalismului. Vorbim de business-uri care nu furnizează pește și fructe de mare, ci alt tip de proteină – carne – patiserie congelată, înghețată etc.“, a explicat Mihai-Cristian Dărmănescu. Astfel, cele trei divizii sunt grupate astăzi sub umbrela companiei mamă „Bistromar la Timona“, deținută de familia de antreprenori români.
Revenind la intrarea pe piața de logistică frigorifică, în opinia directorului Bristomar, transportul și distribuția cu temperatură controlată reprezintă o oportunitate la acest moment, nevoia de astfel de servicii pe piața locală nefiind acoperită. Investiția inițială a fost de circa 500.000 de euro, fiind continuată în acest an, odată cu dublarea flotei de vehicule la 30 de unități, folosite atât pentru livrări B2C în București și zona metropolitană, cât și la nivel național, pe segmentul B2B. Atunci când volumele o impun, compania apelează la o rețea de subcontractori dedicați, suplimentându-și astfel parcul la circa 60 de autocamioane și vanuri. „Vehiculele au capacități diferite, de la 500 kg la 20 t, pentru a reuși să satisfacem nevoile tuturor categoriilor de clienți.“ Față de o livrare obișnuită, toate aceste investiții, de la cele tehnice privind agregatele din depozite și vehicule până la sporurile acordate forței de muncă, dublează practic costurile pentru o livrare de produse frigorifice. Acesta este și motivul, crede omul de afaceri, pentru care piața de distribuție cu temperatură controlată „nu a fost explozivă și a crescut organic, de la an la an“.
Investiții în WMS pentru optimizarea operațiunilor din depozit
Deoarece în domeniul în care activează practicile sustenabile sunt un criteriu definitoriu nu doar pentru calitatea superioară a produselor finale, ci și pe parcursul întregului lanț de aprovizionare, compania a investit substanțial și în certificări, ceea ce reprezintă un alt atu privind calitatea serviciilor. Pe lângă certificarea HACCP, standardul european este oferit și de certificările ISO 9001 și, mai nou, ISO 22000, privind respectarea anumitor proceduri și preîntâmpinarea riscurilor.
Ajungem astfel la rețeaua de hub-uri a Frigonet Logistics, rețea prin intermediul căreia sunt asigurate transportul și depozitarea la nivel național. Lunar, flota Frigonet parcurge în jur de 300.000 km. Cu excepția centrului de la București, care are o suprafață de circa 2.500 m2 și o capacitate de 1.500-2.000 de paleți, restul depozitelor naționale au o capacitate cuprinsă între 30 și 100 de paleți, fiind folosite pe sistem cross-dock, destul de rar strict pentru operațiuni de depozitare.
În hub-ul central, care beneficiază de opt celule pentru congelare (-18 OC) și trei celule cu temperatură de refrigerare (+2 OC și +4 OC), se lucrează în trei schimburi, iar marfa intră și iese în sistem First In First Out, rutarea pe traseu făcându-se prin intermediul unui soft implementat de o companie românească, sistem implementat inclusiv în companii olandeze. Criteriile de atribuire a mărfii în sistem FIFO includ timpul estimat până la livrare – ETA – și distanța parcursă până la destinație. O parte din marfă, dacă vorbim de peștele congelat, vine prin Portul Constanța, în containere, însă mult pește proaspăt este adus din Europa, din Marea Nordului și Marea Mediterană, direct cu camioanele. Unele transporturi sunt organizate tot de compania familiei Dărmănescu și sunt realizate cu un timp de tranzit între 40 și 72 de ore, într-un fel de circuit. „Există un nod de camioane ce se intersectează pe anumite platforme, astfel încât putem străbate distanțe mari, de exemplu 3.000 km în 40 de ore. Pe anumite rute avem clienți care descarcă în Praga sau Budapesta și astfel facem servicii pe drum. Avem special achiziții din Marea Nordului, o piață de pește foarte bună, dar aducem și din Grecia, Italia, Spania. Săptămânal, la centrul frigorific din București ajung peste 40 de camioane, mai mult de jumătate fiind în regim FTL.“
Lunar, cei 15 lucrători din hub-ul central gestionează un volum de 1.000 t, din care circa 50% sunt pește și fructe de mare, restul, așa cum am precizat anterior, carne, produse de patiserie, înghețată etc. Pentru că se lucrează cu un volum important de produse proaspete, perioada medie de stocare nu este mai mare de două săptămâni, în mod curent fiind depozitată marfă pe circa 1.200 de paleți. Astfel, după ce este atribuită pe o anumită rută de către sistemul WMS, marfa este scoasă din celula frigorifică în care se află și este adusă într-o zonă de picking cu o temperatura cuprinsă între 5 și 8 OC, de unde pleacă o medie de circa 300 de comenzi zilnic către una dintre cele peste 100 de rute săptămânale. În total, prin flota proprie sau a partenerilor, Frigonet Logistics acoperă lunar circa 10.000 de puncte de livrare.
Volumele mai mari la platforme. Creștere și pe B2C
Portofoliul este destul de vast și numără circa 100 de companii. Destinațiile cu volume mari sunt către platformele IKA și spre TT (Traditional Trade), urmând HoReCa și lanțurile de benzinării și în final clienți persoane fizice. „Cele mai mari volume sunt la platformele IKA, acolo unde se remarcă o oarecare tendință către eficientizarea operațiunilor de încărcare/descărcare, în sensul că se respectă destul de bine tronsonul orar în care ești programat, dar vorbim practic de un mix de clienți, astfel încât acoperim toate palierele“, afirmă Mihai-Cristian Dărmănescu. Împărțit procentual după tipul de livrări, circa 90% reprezintă distribuție finală B2B, restul direct către consumatorii finali, persoane fizice, în numele clientului. Practic, livrările B2C au loc numai în București și zona metropolitană, care comandă fie în magazinul online Alfredo Seafood, fie pe alte platforme partenere ale Frigonet – Obor 21, Romferm, Delicii Turcești, Cochilia Food, Busy Fish, Glyko, Sifa Food, Rosso Pomodoro etc. „Cele mai multe livrări online au loc către business-uri. Vorbim, spre exemplu, de unele supermarket-uri ce au nevoie de aprovizionări zilnice și nu pot aștepta după platforme, apoi mai sunt restaurante sau alte tipuri de afaceri. La livrări B2C se constată, de asemenea, o creștere. Nevoia este în special în București și județul Ilfov, acolo unde clienții cunosc destul de bine oferta de pește și fructe de mare și sunt mai sofisticați. Boom-ul a fost anul trecut în perioada stării de urgență, apoi s-a înregistrat o descreștere, după care a urmat o perioadă de stabilitate, iar acum suntem în creștere ușoară. Cei mai mulți dintre clienți vor livrări în intervalul 18:00-20:00, după ce se întorc acasă.“
Îmbunătățirea serviciilor prin achiziții
Și, pentru că vorbim de livrări finale, una dintre cele mai importante investiții ale Frigonet Logistics în această direcție a fost achiziția companiei Bian Cold, specializate în operațiuni de curierat frigorific de mic tonaj. Tranzacția a avut loc la începutul acestui an și a presupus preluarea activelor, personalului și portofoliului de clienți. „Odată cu acest pas, am preluat și o echipă cu o experiență de 10 ani în servicii logistice și am investit și în sisteme noi WMS și TMS pentru o mai bună trasabilitate a produselor“, afirmă directorul Bistromar la Timona. Beneficiind de experiența companiei de curierat, Frigonet Logistics și-a optimizat toate procesele de livrare pentru a crește gradul de eficiență, iar acest lucru îi permite să onoreze și comenzi de dimensiuni mai mici, cum ar fi un singur bax de produse. Arealul de livrare în București este mai amplu, orașul fiind împărțit în cinci zone, iar transportul optimizat prin rutare: „Descărcăm 25-30 de comenzi către restaurante, fiecare cu câte 10-15 baxuri. Ei bine, pe ruta aceea avem și clienți cu câte un singur bax. Optimizarea gradului de încărcare e o bătălie zilnică. Dar și aici, oricât de mult am încerca să creștem acest grad (80-90% în prezent), există limitări. Nu poți da unui șofer-livrator mai mult de 30 de comenzi pe zi, nu există timpul necesar pentru a le face pe toate. Ideea este să faci un mix între volum, numărul de descărcări și distanța între punctele de livrare.“
Fiecare comandă intrată în sistem se livrează în București și zona metropolitană în cel mult 24 de ore, fiind prelucrată pe timp de noapte, pentru ca dimineața să plece pe traseu. În țară, termenul crește la 48 de ore, în mod excepțional 72 de ore, după cum mai spune Mihai-Cristian Dărmănescu. Returul, de regulă, se face în baza unor contracte, astfel că, pe cele mai multe rute, este asigurat, iar camioanele și camionetele nu se întorc pe gol. „Folosim și aplicațiile de tip bursă, însă preferăm stabilitatea contractelor.“ Directorul face referire la producători și distribuitori parteneri, dar și companii terțe cu care Frigonet are relații doar pentru retur. Există și un foarte mic procent de marfă returnată, însă cauzele sunt mai degrabă birocratice, spre exemplu, atunci când lipsește o etichetă sau o informație este scrisă greșit, în opinia antreprenorului logistica produselor frigo devenind o afacere extrem de birocratică.
Creștere de 30% a cifrei de afaceri în primele șase luni
Distribuția de produse la temperatură controlată este o mică nișă din transportul general de mărfuri și de aceea marile companii de logistică nu s-au concentrat pe acest segment, este de părere Mihai-Cristian Dărmănescu. Pe un trend ascendent al distribuției, oficialul Frigonet Logistics menționează că principalele obiective sunt creșterea numărului de clienți cu aproximativ 50% și creșterea numărului de camioane din flotă. „Suntem la jumătatea anului și avem mari șanse să atingem ținta prognozată, o cifră de afaceri de circa 6 milioane de lei. Față de perioada similară din 2020, prin investițiile făcute și preluarea Bian Cold, înregistrăm o creștere organică de 30%. Piața este una dinamică, în care înregistrăm cerere, avem mai mulți clienți cu care negociem și sperăm că vom crește semnificativ în continuare“, conchide directorul general al „Bistromar la Timona”.
