Managementul eficient al lanțului de aprovizionare și eficiența operațională ridicată sunt esențiale pentru orice afacere de logistică. Acum, contextul și obiectivele s-au modificat, iar presiunile tot mai mari din supply chain arată că este timpul schimbării și migrării de la munca manuală la automatizări, mai ales că noul coronavirus este un catalizator în plus al schimbării. În acest context, în pofida presiunilor tot mai mari pe reducerea costurilor, liderii din supply chain și-au dezvoltat un mod de gândire orientat către schimbările pe termen lung, alegând soluții complexe și tehnologia ca avantaj competitiv. E remarcabil că le iese și Statul în întâmpinare prin punerea la dispoziție a unor programe de ajutoare de stat sau de finanțare din fonduri europene a investițiilor în spații de depozitare, echipamente aferente sau softuri de gestiune (WMS).

Ajutoarele de stat, care finanțează în principal zona de producție, acum pot finanța și construcția de depozite mari și foarte mari, pentru terți, anunță Bogdan Hossu, directorul general al Wise Finance Solutions, în cadrul celei de-a șasea ediții a „Supply Chain & Logistics Forum“, organizate de BusinessMark. Bugetul total al schemei de ajutor de stat în perioada 2014-2020 este de 840 de milioane de euro. „În 2020 sunt disponibile circa 13 milioane de euro, din care, până acum, nu s-au cheltuit nici jumătate, din cauza crizei“, a spus Bogdan Hossu, subliniind că în august s-a anunțat prelungirea cu încă 3 ani. „Beneficiarii pot depune proiecte până în 2023, fără limitarea costului de construcție la 1.650 de lei/m². Finanțarea este acum flexibilă, pentru că nu mai ține cont de situația financiară pe 2019, ci beneficiarul poate prezenta situația din 2018 sau 2017, dacă a avut un rezultat mai bun. De asemenea, demararea investiției se poate face în termen de șase luni de la aprobare, nu în patru luni, cum era stipulat anterior.“

Ajutoarele de stat pot finanța acum și construcția de depozite

Și pe partea de locație există noutăți. Astfel, dovada proprietății nu se mai face la început de proiect, ci în maximum 6 luni. La fel, cofinanțarea, care trebuia dovedită înainte de depunerea proiectului, acum se poate face în maximum 6 luni de la momentul aprobării proiectului.

Ministerul de Finanțe finanțează diferite procente, în funcție de zona în care se face investiția (10% în București, 35% în Ilfov și zonele vestice precum Arad, Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin, iar în restul țării 50%). În București, ajutorul maxim este de 7,5 milioane de euro, în Regiunea Vest și Ilfov ajunge la 26,25 de milioane de euro, iar în orice altă regiune este de 37,5 milioane de euro. „Pot aplica firmele în activitate, indiferent de mărime, dar și companiile de tip start-up. Ajutorul de stat poate acoperi 50% din costul activelor corporale eligibile (construcția de clădiri noi, achiziția de instalații tehnice, mașini și echipamente), maximum 50% din costul închirierii de clădiri existente și maximum 50% din costul activelor necorporale (patente, licențe, know-how, drepturi de proprietate intelectuală), a spus Bogdan Hossu, subliniind că, pe partea de chirii, există o limitare. „Chiria maximă eligibilă pentru clădiri nu poate depăși 22 de lei/m²/lună. De asemenea, activele necorporale nu pot depăși 50% din totalul costurilor eligibile ale investiției.“

Pentru eligibilitate, investiția trebuie să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum un milion de euro, să fie considerată investiție inițială (înființarea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente sau diversificarea producției/activității unei unități) și să-și demonstreze eficiența economică și viabilitatea pe perioada implementării și încă 5 ani de la data finalizării sale. Start-up-urile trebuie să aibă un capital social minim de 100.000 de lei și să aparțină unor acționari care nu dețin/nu au deținut în ultimii doi ani o altă companie în aceeași zonă de activitate. „Se dorește evitarea mutării activității de pe o companie pe alta“, explică Hossu. Firmele în activitate trebuie să aibă o rentabilitate pozitivă a cifrei de afaceri într-unul din ultimii 3 ani și să aibă capitaluri proprii pozitive în ultimul an.

După aprobarea proiectului, plata se va face în faze. În fiecare an de implementare se poate depune un număr nelimitat de cereri de rambursare, iar ajutorul de stat va fi plătit în maximum 45 de zile lucrătoare de la data la care documentația cererii de plată este considerată completă.

Se pot depune proiecte pentru atragerea de fonduri europene

În perioada 30.10-30.11.2020 începe sesiunea de depunere a proiectelor pentru construcția de depozite pentru terți ce poate fi susținută de finanțare europeană prin POR 2014-2020, Prioritatea de investiții 2.2., care se referă doar la IMM în activitate, nu la firme mari sau start-up-uri. Sunt considerate cheltuieli eligibile cele pentru construcția de spații de depozitare, echipamente aferente, precum și pentru achiziția de softuri de gestiune (WMS), a anunțat Bogdan Hossu. Bugetul alocat pentru 2020 este de 150 de milioane de euro, iar valoarea ajutorului nerambursabil dat de Ministerul Fondurilor Europene este între 1,5 și 6 milioane de euro. „Procentele acoperite sunt generoase, între 45 și 70%, în funcție de regiunea în care se face investiția și de mărimea companiei“, a spus Bogdan Hossu, menționând că programul, care nu se poate aplica în regiunea de dezvoltare București Ilfov, este valabil pentru IMM cu maximum 249 de angajați la nivel de grup. De asemenea, microîntreprinderile cu mai puțin de 10 angajați nu sunt eligibile. „Există limitări privind locația în care se poate face investiția: firmele mijlocii pot investi și în mediul rural și în cel urban, iar cele mici doar în mediul urban.“

Sunt eligibile companiile care au avut activitate cel puțin un an fiscal integral, cu profit în exploatare și care dețin, în momentul depunerii proiectului, drept de proprietate, concesiune sau superficie asupra imobilului, iar activul este liber de sarcini. Se califică investițiile noi în unități de producție/prestare servicii, extinderea capacității unei unități existente sau diversificarea producției unei unități existente. „De exemplu, un producător de sucuri de fructe poate aplica pentru un depozit, ca diversificare a activității. Programul finanțează construcția, extinderea spațiilor de producție/servicii, achiziția de echipamente tehnologice, utilaje, mobilier, echipamente informatice, birotică și investiții în active necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi și active similare)“, a spus Bogdan Hossu, completând: „aceste măsuri sunt similare celor pentru obținerea unui credit bancar, adică presupun birocrație și proceduri, iar banii nu vin imediat, ci pot apărea întârzieri de 1-2 luni.“

Pandemia împinge firmele la automatizare

Studiile recente arată că, în pofida presiunilor tot mai mari pe reducerea costurilor, liderii din supply chain și-au dezvoltat un mod de gândire orientat către schimbările pe termen lung, alegând soluții complexe și tehnologia ca avantaj competitiv. „Tehnologia nu va putea înlocui oamenii 100%, cel puțin nu în viitorul apropiat. Locurile de muncă nu se vor pierde, ci mai degrabă se vor transforma. De exemplu, reprezentanții Amazon au declarat după implementarea unui sistem complet automatizat că vor folosi toate economiile generate pentru a crea noi locuri de muncă“, arată Cătălin Ivana, directorul de vânzări al Total Technologies, completând: „tehnologia ajută oamenii să își facă treaba repede, bine și în siguranță. De exemplu, soluția Pick by Voice, care se interpune între sistemul de gestiune WMS și utilizator, ajută pickerul să fie mai productiv, să se concentreze asupra a ce are de făcut, să aibă mâinile libere pentru a manipula marfa și privirea liberă ca să fie în siguranță, iar toate acestea se fac cu o acuratețe a datelor de 99,98%. La fel, pentru mutatul mărfurilor în interiorul depozitelor este păcat să folosim oameni cu o anumită pregătire în loc de roboți autonomi mobili care știu exact ce au de făcut.“

Presiunile tot mai mari din supply chain arată că este timpul schimbării și migrării de la munca manuală la automatizări. „Și sistemele de operare din echipamente au început să migreze de ceva timp, deoarece Microsoft a anunțat că, de la începutul anului, nu mai acordă suport pentru sistemul de operare Windows Mobile, acesta fiind regăsit pe majoritatea device-urilor folosite în logistică. De aceea marii producători au venit cu dezvoltări pe platforma de Android, care este și mai flexibilă“, a spus Cătălin Ivana, completat de Cosmin Băroiu, general manager Mantis România: „în România există din ce în ce mai multă cerere pentru soluții automatizate în depozite datorită lipsei de forță de muncă sau a pregătirii ei, a creșterii consumului, care generează blocaje în depozite, și din cauza pandemiei“.

Brexit va crește numărul declarațiilor vamale cu 18-20%

Pandemia a lovit în mod dramatic industria automotive, forțând stoparea producției în Europa și în restul lumii, remarcă Jian Huang, Global Head of Corporate Supply Chain Risk Management în cadrul Hella. Este adevărat că impactul asupra producătorilor de mașini a fost diferit, însă este evident că Marea Britanie și Italia au înregistrat cele mai lungi perioade de inactivitate. „Numărul mediu de zile de închidere a fabricilor OEM din Europa este de 44,22, iar în SUA a ajuns la 55,48, totul cu un impact puternic. În România, media a fost sub 40 de zile, deci mai puțin decât în Germania, Cehia, Spania, Franța, Polonia sau Portugalia“, a spus reprezentantul Hella, menționând că numărul zilnic de insolvențe, pentru furnizorii din automotive, a crescut în trimestrul al doilea, față de primul, și în mod particular în iunie.

„Producătorii auto s-au confruntat cu doi factori cheie care aveau potențial de a încetini sau de a întrerupe operațiunile de repornire: reducerea capacității de transport aerian de mărfuri și indisponibilitatea furnizorilor, în special din India și Brazilia.“

Provocările au fost legate nu numai de oprirea producției, ci și de păstrarea forței de muncă și respectarea condițiilor de siguranță. „Am constatat că lanțul de aprovizionare end-to-end este vulnerabil nu numai la pandemie, ci și la alte provocări (cutremure, incendii, erupere vulcani etc.). Noi trebuie să îl facem rezistent, mai ales că orice etapă afectată din supply chain sau orice furnizor care se confruntă cu probleme va afecta întreg lanțul. Ca urmare, conceptul de management al riscului, fie că e preventiv, fie reactiv, trebuie să țină seama de trei factori: oameni, procese și tehnologii.“

Jian Huang amintește și de iminenta provocare a Brexit și implicit de riscurile care pot apărea. „În urma analizei Hella, am constatat un impact mic al Brexit, pentru că nu avem nicio unitate de producție în Anglia, ci doar furnizori foarte mici de materii prime care pot fi relocați cu ușurință.“

Mihai Petre, director Global Trade Advisory, EY România, atrage la rândul său atenția asupra implicațiilor Brexit pentru cele 5.500 de societăți comerciale românești care în prezent fac livrări/achiziții intracomunitare către/din Marea Britanie, peste pragul de 200.000 de euro. „De la 1 ianuarie 2021, va avea loc transformarea operațiunilor logistice cu Marea Britanie, din achiziții și livrări intracomunitare în exporturi și importuri, iar primul aspect care trebuie luat în calcul atunci când facem stocurile și aprovizionările sunt întârzierile în vămuirea mărfurilor“, a spus Mihai Petre, adăugând: „este vorba de bunuri la import/export de peste 4 miliarde de euro. Din perspectiva impactului vamal, se estimează o creștere a numărului de declarații vamale cu 18-20%.“

În noul context pandemic, serviciul „curbside pickup“ poate lua avânt

Și achizițiile de bunuri online, la nivel local, sunt supuse unor provocări specifice. Principalele provocări ale Flanco în contextul actual al pandemiei sunt generate de dorința de a menține depozitele funcționale și de a nu pierde oameni, arată Cătălin Cîrnaru, Supply Chain Manager Flanco România. „Cele trei depozite centrale preiau fluxuri diferite de mărfuri. Ideea de a nu pune toate ouăle într-un singur coș ne-a ajutat la începutul pandemiei, când volumele din online au explodat, însă ne-au scăzut mult volumele pe care trebuia să le distribuim către magazine. Atunci am reușit să mutăm volume între depozite astfel încât să nu avem lipsuri în anumite depozite în zona de fulfillment, ci acestea să fie mai degrabă preluate în zona de depozit de distribuție clasică.“

Cătălin Cîrnaru, care remarcă existența unor provocări și în last mile din cauza faptului că „apar nume noi de străzi peste noapte“, observă și o înțelegere mai mare venită din partea clienților în ceea ce privește livrarea. „Contextul ne-a făcut să înțelegem că pot exista deviații în timpii de livrare“, remarcă acesta. Reprezentantul Flanco subliniază că o componentă importantă în last mile, unde se așteaptă să evoluăm în următorii doi ani, este cea de „curbside pickup“ (un serviciu care le permite clienților să își colecteze comanda dintr-o locație convenabilă). „Acest tip de livrare nu a prins foarte mult la noi, însă mă aștept să penetreze mai bine în noul context al pandemiei.“

Și livrarea de bunuri de la magazin acasă are nevoie de trasabilitate

Potrivit studiilor, circa 50% din clienții care demarează o achiziție online sunt tentați să renunțe la a merge mai departe la checkout dacă opțiunile de livrare sunt foarte limitate. De cealaltă parte, s-a constatat că 1 din 3 clienți care aleg cumpărăturile online cu ridicare din magazin fac și o achiziție suplimentară în momentul în care merg să ridice coletul. „Ne-am dat seama că avem nevoie să oferim clientului cât mai multe opțiuni de livrare. Ca urmare, trebuie testate diferite variante pentru a vedea ce adoptă clientul fiecăruia dintre noi. De exemplu, în industria pe care o reprezint a avut succes comanda plasată online, cu ridicare din magazin“, a arătat Cătălin Cîrnaru. Acesta consideră că este important să i se ofere clientului posibilitatea de a-și urmări comanda, mai ales atunci când optează pentru o achiziție din magazinul fizic, iar produsul urmează să fie livrat acasă. „Foarte puțini retaileri reușesc în momentul de față să-i ofere clientului trasabilitatea pe acest canal de vânzare. Noi o facem, pentru că am pornit de la ideea că acest client poate fi mâine în online și că trebuie să aibă aceeași experiență. În plus, este și o tendință a pieței.“

Deși nu se consideră un „fan al externalizării“, Cătălin Cîrnaru recomandă ca, atunci când apar proiecte speciale, să se creeze și să se gestioneze o flotă proprie, dedicată. „Este o zonă asumată de cost, până atingem masa critică de clienți. Partea de express, care reprezintă numai 11% în momentul de față, a pornit greu, cu eforturi în ceea ce privește livrările către clienți, fără o atenție prea mare la costuri. Acum există un efort continuu de a optimiza costurile“, afirmă reprezentantul Flanco, subliniind că pentru colete mici există soluții ieftine de livrare în zona de ridesharing. „Soluția oferă un timp de livrare foarte bun (maximum 3 ore de la comandă), dar și un cost mult mai mic decât cel oferit de o flotă dedicată. Însă apar limitări date de zona geografică, pentru că soluția nu poate fi implementată în orice oraș.“

Toți jucătorii din logistica retailului online se lovesc însă de problema returului. Ca urmare, ar trebui să accepte că returul este de fapt un aspect de normalitate de care nu pot fugi, consideră Cătălin Cîrnaru. „Clientul trebuie să se simtă liber să returneze un produs, iar returul trebuie să fie ușor accesibil. Ca urmare, am găsit anumite soluții pentru a simplifica procesul, pentru că, așa cum ne străduim să-i oferim clientului, pe last mile, vizibilitate în livrare, așa trebuie să facem și la retur.“ Însă vizibilitate înseamnă cunoașterea partenerului de discuție și a dorinței clientului. „Dacă alegem doar opțiunea de a comunica pe email sau telefon, vom pierde o parte din clienții cărora nu le place să vorbească la telefon și care nici nu doresc să piardă timp așteptând să le răspundă un operator. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că există o stratificare a clienților în funcție de generație, de vârstă și de preferințe, aspecte pe care le-am descoperit în timp, dar mai ales de când am implementat un supply chain Flanco centrat pe client. Acum, oferim urmărire în timp real pentru livrări și retur și colectăm feedback de la clienți, cu rezultate foarte interesante. Însă, ca în orice activitate, e nevoie de răbdare, pentru că există o curbă de învățare“, a punctat Cătălin Cîrnaru.