Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Este nevoie de o reglementare clara a muncii soferilor

La nivel international autoritatile europene s-au multumit sa pedepseasca munca soferilor platita in functie de kilometrii rulati, pentru a-i impiedica pe acestia sa-si puna in pericol vietile lor si ale altor participanti la trafic ca urmare a dorintei de a castiga mai multi bani. Intre timp, patronii firmelor de transport se fac ca respecta AETR doar prin redactarea contractului de munca in care este prevazuta plata unui salariu de baza si a diurnei, cand de fapt aproape peste tot in Europa se plateste la kilometru.
Polonezii sustin ca nu-si platesc soferii la kilometru, ci… la cursa! Adica o recompensa mai mare pe o cursa mai lunga si una mai mica pe o cursa scurta, ceea ce inseamna, de fapt, tot o plata pe kilometru.

Cei care par sa respecte cel mai mult indicatiile AETR sunt olandezii si belgienii, unde plata soferului se face pe ora, insa trebuie spus ca soferii din aceste tari fac mai ales curse scurte, intr-un program de condus zilnic, apoi mergand acasa, in timp ce pentru cursele lungi, la fel ca si nemtii, belgienii si olandezii angajeaza firme estice sau au filiale in tarile din estul Europei, ale caror soferi merg pe distantele lungi fara prea multe comentarii, stiind ca un traseu mai lung inseamna, automat, si un venit mai mare.
In Romania relatiile de munca dintre firmele de transport si soferi sunt greu de asezat, cu atat mai mult cu cat Codul muncii de la noi nu este armonizat cu AETR, care permite un program de lucru mai mare de opt ore pe zi.
O problema par sa aiba si polonezii. Un sindicat al soferilor din Polonia a castigat un proces la Curtea suprema de justitie din aceasta tara, intentat unei firme de transport, aceasta din urma fiind obligata la plata suplimentara catre soferi a unei indemnizatii pentru odihna in cabina camionului pe timp de noapte. Decizia a bulversat managementul companiilor de transport din Polonia, cu atat mai mult cu cat suma avansata – 30 de euro/noapte – acopera aproape cazarea la hotel, conditie in care firmele care au curse catre Franta rezolva si problema efectuarii perioadei de odihna saptamanale in cabina camionului.
Asaltat de transportatorii nemultumiti, care acuza ca o asemenea indemnizatie ii face necompetitivi pe piata transporturilor, ministerul de resort incearca sa gaseasca o solutie cat mai curand. Pana atunci, cele mai multe firme isi refac contractele de munca cu soferii, prinzand in intelegerea contractuala si un „spor de noapte”, insa la un nivel mult mai mic decat cel vehiculat de Curtea suprema de justitie din Polonia.
Revenind pe piata romaneasca, si la noi exista in codul muncii obligatia platii unui spor de noapte, care se aplica si soferilor, momentan, cata vreme nu exista o reglementare clara in ceea ce-i priveste pe soferi, a caror munca se petrece de regula in cabina camionului si nu lucreaza noaptea doar sporadic. Astfel, pentru a evita luarea unei amenzi de la inspectorii de munca, este recomandat ca firmele de transport sa aiba trecut fie in contractul de munca, fie pe statul de plata, fie pe amandoua, si un spor de noapte, chiar si de 1-2 lei, avantajul fiind ca nu se precizeaza in codul muncii o anumita valoare pentru acesta.
Solutia este insa ca la nivel patronal sa se faca presiuni la Ministerul Muncii pentru a prinde munca soferilor intr-un cadru legal care sa corespunda realitatii si specificului acestei activitati si care nu se regaseste in actualele reglementari.

Articole similare