Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Consultantul în transporturi Augustin Hagiu a vorbit – în cadrul celei de-a șaptea ediții a Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Mărfuri din România, organizate de Kefren Expres pe 24 și 25 octombrie, la Băile Felix (Bihor) – despre principalele două provocări din domeniul transporturilor. Prima dintre ele, în vigoare de la 1 iulie 2026, vizează implementarea tahografului și pentru vehiculele de peste 2,4 t și controlul în timp real al activității fiecărui șofer, care vor face să dispară principalul avantaj al transportului cu vehicule ușoare: rapiditatea. „În funcție de cum vă veți pregăti până atunci vom vedea cine și în ce condiții va mai opera pe piața de transport express, cât va reuși să absoarbă piața internă și ce investiții va trebui să faceți. Deci 2025 vine cu multe întrebări la care e bine să aveți răspunsuri rapide pentru a ști direcția în care să mergeți.“

A doua provocare, de data aceasta pentru toate firmele care fac transport de marfă, nu doar pentru cele cu vehicule ușoare, este legată de amprenta de carbon. Augustin Hagiu atrage atenția de circa trei ani în legătură cu certificările de care vor avea nevoie operatorii, dar la întrebarea „Câți dintre dumneavoastră aveți o certificare ISO care să ateste amprenta de carbon?“ a răspuns o singură firmă dintre cele prezente în sală, iar la întrebarea „Aveți alte certificări cerute de clienții cu contracte pe termen lung?“ nu a răspuns nimeni.

Ceea ce, în opinia sa, este grav, deoarece lucrurile nu pot fi lăsate pe ultima sută de metri, ci procesul ar fi trebuit început în ianuarie 2024, câtă vreme pentru o firmă medie durează circa șase luni. Pentru că este nevoie de o radiografie a situației actuale a firmei din acest punct de vedere și în funcție de aceasta și de componentele operațională și logistică se estimează de cât timp va fi nevoie.

„Nu sunt un promotor al acestor politici și cerințe“, subliniază Augustin Hagiu, „dar ele sunt o realitate, deci trebuie să ne facem serios temele ca să obținem toate certificările legate de emisiile de carbon. Deoarece veți primi tot mai multe solicitări de la clienți cu contracte directe sau prin intermediari, și apoi și de la cei care au curse spot, să aveți aceste certificări dacă vreți să mai lucrați cu ei.“

Reamintim că amprenta de carbon vizează întreaga activitate a firmelor: clădirea de birouri (cum este încălzită, cum se face schimbarea aerului ș.a.), service-ul și partea de flotă, unde se știe că direcția actuală presupune folosirea de vehicule electrice cu baterii sau de vehicule pe hidrogen.

În spatele documentelor pe care le cere Uniunea Europeană se află un întreg mecanism care combină know how-ul celor care au avut interes să promoveze asta în lume și inteligența artificială, existând deja soluții digitale care pot fi implementate în plus față de sistemele – ERP ș.a. –  pe care le au deja companiile. Programe se conectează la aplicațiile folosite de firme, extrag de acolo informații, le depozitează, le procesează și le cuantifică, astfel încât certificarea primită inițial să fie justificată în timp și acoperită de documente, iar clienții mari, la rândul lor, să fie acoperiți pentru a continua să mai existe pe piața globală.

Stocul industrial modern din România adună 7,2 mil. mp, depășind bariera de 7 mil. mp în a doua jumătate a anului. Oferta nouă anuală a însumat 492.000 mp, valoare cu 45% mai mică decât cea livrată în anul record 2022, dar totuși 7% din stocul actual.

Toate cele cinci regiuni de dezvoltare industrială ale țării au beneficiat de spații noi în 2023, dar regiunea București a atras cea mai mare parte, aproape jumătate din oferta anuală. Regiunea Est/Nord-Est a revendicat 17%, printre dezvoltatorii activi numărându-se ELI Parks, care a inaugurat un nou proiect situat în Bacău, închiriat integral. De asemenea, regiunile Vest/Nord-Vest și Sud au revendicat 14% fiecare, iar Central 9% din totalul suprafețelor noi Principalul centru industrial al României, Bucureștiul, găzduiește 49% din stocul modern, în timp ce aproximativ un sfert este distribuit în regiunea Vest / Nord-Vest.

Oferta anuală nouă de aproape o jumătate de milion de metri pătrați închiriabili la nivel național continuă seria de livrări anuale consistente inițiată de dezvoltatori în 2020 Chiar și așa, în comparație cu ultimii trei ani, oferta nouă din 2023 este mai mică nu doar față de 2022, anul de referință pentru piața industrială, ci și față de 2021 și 2020, întrucât a marcat scăderi de 15% și 27%. Această scădere a ofertei noi poate fi tradusă în reticența dezvoltatorilor de a iniția procesul de construcție sau de a livra spații mari în mod speculativ. Cu toate acestea, interesul investitorilor pentru zone noi și o mare acoperire națională este în continuare acerbă, iar fiecare extindere a portofoliului lor este strâns legată de îmbunătățirea infrastructurii.

Stocul industrial modern al Bucureștiului a ajuns la 3,5 mil. mp, în condițiile în care pe parcursul anului au fost livrați 225.000 mp închiriabili. 37% din suprafața noilor proiecte este concentrată în partea de vest a capitalei, 31% în partea de nord, 25% în partea de nord-vest și 7% în zona de sud. Atât dezvoltatori consacrați la nivel național și internațional, cum ar fi ELI Parks, în calitate de jucător local, cât și regional, cum ar fi CTP, WDP, VGP, au inaugurat noi spații în cea mai căutată regiune industrială a țării.

Se așteaptă ca stocul modern al țării să se extindă în continuare cu încă 476.000 mp închiriabili pe parcursul anului 2024, deoarece această cantitate putea fi găsită în construcție la sfârșitul anului 2023. Partea de Vest/Nord-Vest a țării va fi cel mai mare beneficiar al viitoarei oferte noi, respectiv 45%, urmată de București cu 32% și de regiunea Est/Nord-Est cu 14% din total.

Incluzând această din urmă regiune în planurile de dezvoltare / extindere, dezvoltatorii dau un vot de încredere față de o zonă evitată anterior din cauza lipsei de îmbunătățiri ale infrastructurii. Cu un pipeline de aproape jumătate de milion de metri pătrați, similar cu cel înregistrat pentru întreg anul 2023, stocul modern din România și-a încetinit ritmul de creștere.

Atât spațiile industriale și logistice noi, cât și cele renovate nu trebuie să neglijeze indicatorii cheie pentru chiriașii existenți și potențiali: eficiența energetică, reducerea amprentei de carbon și impactul ESG, care au devenit nu doar un avantaj important de comercializat, ci și o necesitate pentru mulți ocupanți I&L. Rata globală de neocupare a stocului industrial modern s-a menținut în jurul valorii de 5,0%, la închiderea trimestrului 4 fiind estimată la 4,9%. În ceea ce privește regiunea București, rata de neocupare este ușor mai mare decât media națională și se situează la 5,5%, cu 0,3 p.p. mai mică față de aceeași perioadă a anului precedent. Modificările marginale ale ratei de neocupare confirmă capacitatea pieței de a se modela în funcție de cerere și de a adapta în consecință gradul de dezvoltare speculativă.

sursa: CBRE