ANAF Archives - Pagina 5 din 44

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de act normativ, modificări și completări în domeniul gestionării și implementării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, al aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și în vederea excluderii accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare.

În ceea privește sistemul național RO e-Factura, se dorește extinderea utilizării sistemului de facturare electronică și pentru tranzacțiile între afaceri și consumatorii finali (B2C), în mod opțional în perioada 1 iulie-31 decembrie 2024 și obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. În consecință, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura.

”La nivelul UE este în discuție introducerea facturării electronice obligatorii, bazat pe standardul european, atât în relația B2B, cât și în relația B2C, astfel că această măsură creează premisele pentru implementare. În contextul digitalizării ANAF, informațiile cuprinse în aceste facturi sunt necesare pentru reflectarea cât mai exactă în decontul precompletat RO e-TVA a operațiunilor economice realizate de persoanele impozabile. Introducerea acestei măsuri nu generează nicio obligație pentru persoanele fizice, însă va asigura în viitor posibilitatea persoanelor fizice de a accesa toate informațiile raportate de furnizori. Pentru noi este un instrument vital în lupta cu evaziunea fiscală și implicit pentru capacitatea Guvernului de a finanța investițiile în serviciile publice esențiale”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Vor fi exceptate de la obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura persoanele impozabile care emit facturi pentru operațiuni care nu sunt supuse TVA-ului sau sumele care nu se includ în baza de impozitare a TVA, conform Codului fiscal, pentru care nu există obligația emiterii unei facturi conform art. 319 din Codul fiscal, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare, Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană sau alte organisme internaționale, forțele armate ale statelor membre NATO, cu excepția situației în care acestea optează pentru utilizarea sistemului.
Asociațiile, fundațiile și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori vor fi exceptați temporar de la utilizarea sistemului RO e-Factura până la 30 iunie 2025, în vederea adaptării la sistem. Aceștia vor avea posibilitatea de a opta pentru utilizarea sistemului înainte de această dată, devenind obligatoriu pentru toate categoriile începând cu 1 iulie 2025.

În cazul în care beneficiarii nu primesc facturile prin sistemul național RO e-Factura în termenul prevăzut, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii plătite la momentul livrării/prestării, aceștia vor putea notifica organele fiscale competente. Organele de executare silită, inclusiv executorii judecătorești și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate vor avea obligația de a transmite facturile prin/în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura atunci când emit facturi în numele și în contul furnizorilor – persoane impozabile stabilite în România conform Codului fiscal, în situația în care furnizorul ar avea obligația de transmitere a facturilor prin sistem sau de raportare a acestora în sistem, și a organizării unui registru în care să figureze aceste organe de executare silită.

Completări ale OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Se reglementează înscrierea, la cerere, pe bonul fiscal, a codului de identificare fiscală, în locul codului de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, așa cum este prevăzut în prezent. Codul de identificare fiscală este o informație absolut necesară pentru generarea formularelor electronice precompletate cu informații disponibile în bazele de date ale ANAF, lipsa acestor date fiind de natură să impieteze asupra procesului de transformare digitală a serviciilor publice din domeniul fiscal.
Totodată, se va stabili obligația tipăririi pe bonul fiscal a datei și orei emiterii bonului, a numărului de identificare al bonului fiscal, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal și sub formă de cod QR, cu scopul de a facilita preluarea automată de date de către aplicații informatice, în vederea verificării de către contribuabili, inclusiv de pe dispozitive mobile, a realității emiterii, cu un aparat de marcat fiscalizat, a bonurilor fiscale primite de la operatorii economici, măsură care contribuie la combaterea evaziunii fiscale.
De asemenea, în situația în care, în urma testării la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, se constată că, din punct de vedere tehnic, nu este posibilă tipărirea sub formă de cod QR a datei și orei emiterii bonului fiscal, a numărul de identificare al bonului fiscal, precum și seriei fiscale a aparatului de marcat electronic fiscal, utilizatorii acestor aparate de marcat electronice fiscale au obligația de a se conforma dispozițiilor legale în termen de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Excluderea accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare

MF dorește modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul excluderii accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare, măsură care vine în sprijinul contribuabililor de bună credință, întrucât aceste taxe speciale sunt percepute direct sau indirect asupra consumului produselor accizabile și sunt plătite de către cumpărător, iar plătitorul de accize are obligația să le declare și să le plăteascã la bugetul de stat.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin structurile de control fiscal, desfășoară în prezent două tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanță cu contribuabilul: emiterea Notificării de conformare (care reprezintă un document prin care organul de inspecție fiscală transmite contribuabililor/plătitorilor prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării situației fiscale și îndeplinirii obligațiilor conform prevederilor legale, ori a clarifica riscurile fiscale notificate, după caz) și efectuarea de acțiuni de verificare documentară (ce constă în realizarea situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal, precum și pe baza oricăror informații și documente transmise de terți sau deținute de organul fiscal, care au relevanță pentru determinarea situației fiscale).

Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, respectiv inspecția fiscală în cazul contribuabililor care, urmare Notificării de Conformare, nu corecteazã și nu clarificã riscurile fiscale pentru care au fost notificați și controlul antifraudă în cazul acelora pentru care există indicii de evaziune fiscalã.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, în perioada ianuarie-mai 2024 s-au emis 8.240 de notificări de conformare, pentru riscuri fiscale estimate de 3.075.102.504 de lei, creștere fiind de aproximativ 202% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au transmis 2.724 de notificări, pentru riscuri fiscale estimate de 238.140.012 lei.
S-au realizat 11.150 de verificări documentare, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 329.087.934 de lei, în creștere cu aproximativ 10% comparativ cu perioada similară din 2023, când s-au transmis 10.186, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 313.615.481 de lei.

În prima parte a anului s-au realizat și 9.393 de inspecții fiscale, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 1.290.851.213 lei, o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-au realizat 8.608 de inspecții (cu sume suplimentare de 927.714.525 de lei).

În ceea ce privește controalele antifraudă, pentru un număr similar de peste 11.000 de controale, implicațiile fiscale au crescut de la 986.515.598 de lei la 1.248.483.108 de lei (creștere 26%), iar sancțiunile contravenționale (amenzi și confiscări) au crescut de la 65 de milioane de lei la 171 de milioane de lei (+163%).