Ca orice ministru roman de transport care se respecta, Anca Boagiu promite cresterea, in cativa ani, a numarului de kilometri de autostrada, de la 313 in prezent la 845, cu investitii de 5,17 miliarde de euro. In acest sens, luna trecuta au fost semnate cinci contracte pentru 98 km de pe Coridorul IV pan-european, Nadlac-Sibiu-Bucuresti-Constanta, in valoare totala de 692,68 milioane de euro, cu termen de finalizare 2013. Spedition UMB, firma care a avut al patrulea pret la licitatie, urmeaza sa construiasca primul lot, de 10 km, de la Timisoara la Lugoj, pentru 63,62 milioane de euro. Atribuirea a fost contestata de doua consortii, care insa ulterior si-au retras plangerile.
Asocierea condusa de Romstrade, care a avut al saselea pret la licitatie, va construi, pentru 115,8 milioane de euro, primul lot al tronsonului Nadlac-Arad. Reamintim ca Spedition UMB si Romstrade au beneficiat, in mandatul actualului ministru, de mai multe contracte, iar prima dintre ele a primit si majorari importante ale valorilor pentru doua proiecte mai vechi, dar a si pierdut in aprilie contractul pentru Moara Vlasiei-Ploiesti. Lotul al doilea al portiunii Nadlac-Arad va fi realizat de compania germana Alpine Bau, pentru 124,45 de milioane de euro, iar consortiul Tirrena Scavi-Cossi va face primul lot din Lugoj-Deva, de 205,9 milioane de euro – si rezultatul acestei din urma licitatii a fost contestat. In sfarsit, de al treilea lot al autostrazii Orastie-Sibiu se va ocupa firma italiana Impregilo, pentru 182,91 de milioane de euro.
Asadar, companiile franceze nu au mai castigat niciun contract, ceea ce nu poate decat sa realimenteze ideea unor tensiuni la nivel inalt intre Romania si Franta.
Tot luna trecuta, Guvernul a semnat Acordul privind stabilirea conexiunii autostrazilor Arad-Nadlac si Csanádpalota-Mako-Szeged, pentru fluidizarea traficului bilateral intre Romania si Ungaria si continuitate in punctele de trecere a frontierei.
Pe de alta parte, se aud tot mai multe voci, printre care cea a fostului ministru Radu Berceanu, spunand ca Autostrada Transilvania nu este o prioritate pentru Romania, mai ales ca nici UE nu ne sprijina in acest proiect. Totusi, nu lipsesc nici parerile potrivit carora in curand vor fi reluate lucrarile, desi ele se fac din bugetul intern.
Dintre autostrazile aflate deja in lucru, Timisoara-Arad ar trebui data in folosinta la finalul acestui an, iar la mijlocul lui 2012 ar trebui finalizata complet. Dar autoritatile locale nu sunt prea optimiste. In prezent, aproape jumatate din lucrari sunt gata, insa este vorba mai ales de lucrari simple – construirea terasamentului si turnarea asfaltului pe unele tronsoane – si mai trebuie facute 11 poduri, 14 pasaje, un nod rutier si alte lucrari mai complexe.
Un motiv de bucurie vine din partea tronsonului Basarab-Constanta si a centurii ocolitoare a Constantei, unde din iulie ar urma sa se circule pe o banda pe sens.
Ultima luna a adus insa si o noua vizita a lui Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, care a trasat noi sarcini CNADNR: sa isi sporeasca incasarile, sa devina eficienta, sa atraga cat mai multe fonduri europene, sa concedieze peste 600 de angajati pana la final de iunie si sa aprobe, tot pana atunci, standardele de cost pentru constructia si intretinerea de drumuri, care apoi sa fie impuse in toate contractele ce vor fi semnate de CNADNR.
Cum companiile de stat din Romania nu s-au remarcat niciodata prin eficienta, primul impuls cand auzim ca o institutie internationala le monitorizeaza si le ghideaza pasii este sa ne gandim ca e de bine. Nu trebuie sa uitam insa ca FMI este doar un bancher, care are mai degraba interese pe termen scurt, in primul rand acela de a-si recupera imprumutul pe care l-a acordat Romaniei, cu riscul ca economia noastra sa nu mai fie capabila prea curand de investitii sau de consum.
Dupa autostrada cu o singura banda pe sens, autostrada perforata de gropi si, mai ales, autostrada… lipsa, ne putem mandri cu o noua inventie: autostrada cu ruta alternativa. Cu alte cuvinte, din 2011 se poate ajunge pe autostrada de la Bucuresti la Constanta, dar cu intrerupere pe portiunea dintre Cernavoda si Medgidia.
Asta pentru ca, in ciuda apostrofarilor din ultimul timp ale ministrului transporturilor, Colas, compania care a castigat in noiembrie 2008 contractul de 224 de milioane de euro, refuza sa lucreze. Astfel ca a fost nevoie de un ultimatum din partea CNADNR pentru remedierea deficientelor pana la 15 aprilie – in caz contrar beneficiarul urmand sa rezilieze contractul.
Masura a fost luata avand in vedere „intarzierea firmei in indeplinirea obligatiilor sale contractuale privind proiectarea si executia obiectivului, slaba mobilizare a echipamentelor in santier, precum si lipsa unui program de lucrari coerent, care sa demonstreze capacitatea tehnica si organizatorica de a finaliza lucrarile in termenul prevazut“.
Pe de alta parte, reprezentantii Colas declara ca nu pot continua lucrarile din cauza ca CNADNR nu le-a pus la dispozitie toate terenurile necesare si nu a raspuns la propunerile lor tehnice si financiare. Astfel ca, de fapt, din 20 km, cat are tronsonul, se lucreaza doar pe cei 5 km pentru care a fost pus la dispozitie terenul. Si chiar si aceasta portiune a fost predata cu intarziere de un an, in iulie 2010.
Pana vom vedea cum se va solutiona conflictul si daca francezii „pleaca acasa“, cum le-a sugerat Anca Boagiu, sau raman, si daca raman, lucreaza, sau tergiverseaza in continuare, am primit din nou de la ministrul transporturilor asigurari ca in 2011 Romania va fi un santier, 234 km de autostrada fiind deja in constructie si fiind pregatite licitatii pentru alti 220, in cadrul „celui mai mare program de constructii de autostrazi“ demarat la noi, pentru care exista chiar si bani: 5,6 miliarde de euro alocati de UE, care sunt deja in conturi si asteapta sa fie contractati, lucrarile astfel finantate avand ca termen de executie 2013, ca si cei 243 km aflati in prezent in constructie.
In total, pentru cele noua tronsoane de autostrada au licitat 86 de companii, din care 20 romanesti. Castigatorii vor fi desemnati in aprilie, iar contractele se estimeaza sa se incheie cel mai tarziu in vara.
Faptul ca dispunem de fonduri europene pentru inceperea unor proiecte de infrastructura nu face sa se miste insa lucrurile si pe Autostrada Transilvania, pentru care au fost alocati anul acesta doar 148 de milioane de lei, in conditiile in care datoria CNADNR la Bechtel era, la final de 2010, de peste 600 de milioane de lei. Ministrul transporturilor a fost, de altfel, foarte categoric in privinta acestui proiect, declarand ca nu se vor incepe alte sectiuni in afara celor aflate in lucru, fara a preciza insa din ce bani vor continua lucrarile deja incepute.
Vesti mai bune par a veni dinspre Primaria Capitalei, unde urmeaza sa se dea in folosinta Pasajul Basarab, se fac planuri pentru extinderea retelei de metrou cu inca 69 de statii pana in 2020 si, mai ales, se duc tratative cu o mare companie chineza pentru realizarea celebrei autostrazi suspendate, care in metropolele din China este, intr-adevar, ceva banal, dar la noi… mai bine sa nu credem pana nu vedem.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit