La propunerea Ministerului Finanțelor și a Autorității Vamale Române, Executivul a aprobat Programul multianual de modernizare și dezvoltare a infrastructurii vamale (P.M.M.D.I.V.), reglementat prin OUG 76/2024 care se va defășura în perioada 2025-2030.
Programul multianual de modernizare și dezvoltare a infrastructurii vamale (P.M.M.D.I.V.), cu o valoare de 1 miliard de lei, prevede implementarea obiectivelor de investiții ale structurilor teritoriale ale AVR, ce funcționează în cadrul direcțiilor regionale vamale, inclusiv la București, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Iași și Timișoara.
„Este un pas important pentru ca Ministerul Finanțelor să poată îndeplini întocmai ceea ce și-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Avem obiectiv specific să îmbunătățim capacitatea administrativă și operațională a Autorității Vamale Române și să construim condițiile favorabile pentru tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic și simplificarea formalităților vamale. Modernizarea vamală este esențială pentru un mediu de afaceri sănătos și competitiv. Ne-am asumat intensificarea eforturilor pentru combaterea evaziunii fiscale, dar și să asigurăm o mai bună securitate la frontiere, prin modernizarea punctelor vamale și dotarea acestora cu echipamente de ultimă generație. Tranziția către un sistem complet digital va simplifica formalitățile vamale și va face procesul mult mai eficient.”,
a precizat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.
Programul presupune trei categorii de investiții:
a) modernizarea/reabilitarea birourilor/punctelor vamale și dotarea acestora cu echipamente specifice;
b) spații de control amenajate pentru activitățile specifice birourilor/punctelor vamale;
c) depozite pentru mărfurile/bunurile reținute în vederea confiscării.
Valoarea totală a celor 123 de obiective de investiții prevăzute prin program este de aproape 1 miliard de lei și include 22 de lucrări de modernizare, 31 de lucrări de abilitare, 22 de proiecte de dezvoltare a bazelor materiale și 48 de proiecte cu dotări de echipamente.
Ministerul Finanțelor va împuternici Autoritatea Vamală Română (AVR) să administreze infrastructura specifică vizată și să organizeze, conform legii, procedurile de licitație publică necesare pentru realizarea acestor investiții.
Prin actul normativ, birourile și punctele vamale de frontieră sunt clasificate în funcție de riscurile identificate și evaluarea amenințărilor și vulnerabilităților specifice. Această clasificare permite dotarea acestora cu echipamente moderne și eficiente pentru realizarea controalelor vamale, în funcție de gradul fiscal de risc stabilit. Astfel, se urmărește eliminarea posibilelor amenințări sau riscuri operaționale care ar putea afecta performanța activităților desfășurate la frontieră, sporind astfel eficiența și securitatea controalelor vamale.
Autoritatea Vamală Română vizează îmbunătățirea rolului birourilor vamale de frontieră prin clasificarea acestora în structuri organizatorice în funcție de riscurile vamale și fiscale. Printre principalele direcții de acțiune se numără:
– combaterea riscurilor financiare la care sunt expuse operațiunile vamale (import/export/tranzit);
– gestionarea riscurilor nefinanciare identificate în cadrul activităților de control vamal, respectiv instituirea unei abordări comune la nivel național în ceea ce privește verificarea conformității produselor și asigurarea protecției cetățenilor din spațiul național și european;
– aplicarea uniformă a controalelor vamale în scopul împiedicării operatorilor economici să vizeze anumite birouri vamale cu un nivel scăzut de control;
– natura și volumul operațiunilor vamale derulate;
– managementul riscurilor operaționale identificate și care constituie o amenințare în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor strategice ale AVR.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în iunie 2024, comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creștere în termeni nominali de 3,1% față de luna precedentă, mai 2024. Această evoluție pozitivă indică o revenire a cererii, atât pe piața internă cât și pe cea externă.
Cu toate acestea, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, comenzile noi din iunie 2024 au scăzut cu 3,4%, reflectând o încetinire a activității industriale față de anul anterior.
În prima jumătate a lui 2024 (1 ianuarie – 30 iunie), comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 0,2% față de aceeași perioadă din 2023. În iunie 2024, comparativ cu mai 2024, comenzile au urcat cu 3,1%, impulsionate de avansurile din industria bunurilor de capital (+5,4%), industria bunurilor de uz curent (+2,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+1,1%). În contrast, industria bunurilor intermediare a înregistrat o scădere de 0,8%.
În iunie 2024, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 3,4% față de iunie 2023, în termeni nominali. Această scădere a fost determinată de diminuările semnificative în industria bunurilor de folosință îndelungată (-16,2%), bunurilor de uz curent (-8,7%), bunurilor intermediare (-5,7%) și bunurilor de capital (-0,5%). Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, comenzile noi din industria prelucrătoare s-au majorat în termeni nominali cu 0,2%, susținută de avansul în industria bunurilor de capital (+4,2%). Totuși, scăderi au fost înregistrate în industriile bunurilor de uz curent și de folosință îndelungată (-5,7% fiecare), precum și în industria bunurilor intermediare (-4,9%).
02.10.2020
Ultimul număr: Ianuarie-Februarie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit