Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Asociațiile federale germane de transport și logistică BGL, BWVL și DSLV sunt de părere că actualele condiții-cadru politice încetinesc decarbonizarea transportului rutier de mărfuri și împiedică atingerea obiectivelor climatice în domeniu, în loc să le promoveze. Condițiile juridice și structurale, inclusiv creșterea taxelor pentru emisiile de CO2, nu numai că nu funcționează în sensul unei transformări a acestei industrii – care se preconizează că își va realiza o treime din kilometraj cu vehicule electrice sau pe bază de energie electrică până în 2030 – ci sunt chiar împotriva ei. De aceea cele trei asociații au solicitat modificarea urgentă a măsurilor.

Pârghiile decisive pentru reducerea emisiilor de CO2 în transportul de mărfuri sunt introducerea accelerată a noilor tipuri de propulsie și utilizarea pe scară tot mai largă a combustibililor alternativi, dar acestea pot avea loc numai dacă intră în vigoare mai multe mecanisme care țin cont de realitatea de pe piață. Or, măsurile de reglementare și fiscale luate până în prezent nu au reușit să obțină niciun efect măsurabil, cred cele trei asociații. Dimpotrivă, stabilirea taxei pentru emisiile de CO2, pe care ele o consideră în esență corectă din punctul de vedere al economiei de piață, privează economia de capitalul necesar transformării fără ca statul să ofere o rentabilitate ecologică a investiției. Companiile pot face investiții numai dacă pot fi finanțate și dacă pot calcula rezultatul. Iar deocamdată înmatriculările reduse de camioane electrice și camioane alimentate cu hidrogen (din cele 800.000 de vehicule de peste 7,5 t înmatriculate în Germania) dovedesc că practica de subvenționare a achiziției acestora și de taxare de până acum nu a fost orientată către condițiile pieței și realitățile infrastructurii, ci către interesele producătorilor de vehicule comerciale. Guvernul german a ignorat până acum performanța industriei logistice într-un mediu care este grav împovărat de economie și de aceea planul său nu funcționează.

BGL, BWVL și DSLV au informat Cancelaria Federală cu privire la ceea ce consideră a fi cele mai importante măsuri pentru inversarea tendinței de atingere a obiectivelor climatice în transport. Ele vorbesc despre o reformă a impozitării combustibililor, deoarece, având în vedere numărul mare preconizat de vehicule utilitare cu motoare cu ardere internă ce vor fi folosite chiar și după 2030, este necesară o reformă a taxei pe energie care să impoziteze biocombustibilii și combustibilii pe bază de energie electrică în funcție de impactul lor asupra climei și, astfel, să le ofere avantaje fiscale. În al doilea rând, ar fi nevoie de reinvestirea veniturilor provenite din taxa de drum care include și taxa pe emisiile de CO2 în transformarea transportului rutier de mărfuri printr-o finanțare mai puțin birocratică și mai larg, pentru a elimina lacunele de profitabilitate din companii în timpul procesului de transformare și a obține cea mai largă pătrundere posibilă pe piață a tehnologiilor alternative. Încă din exercițiul financiar 2025, veniturile suplimentare cumulate (30 de miliarde de euro până în 2027) trebuie să fie alocate pentru transformarea ecologică a transportului rutier de mărfuri, ca parte a unui ciclu durabil de finanțare rutieră. De exemplu, ar trebui să se accelereze extinderea rețelei pentru încărcarea camioanelor la instalațiile logistice non-publice (încărcare în depozite) În concluzie, arată cele trei asociații, sectorul logistic trebuie să fie implicat mai profund în deciziile politice din viitor, pentru a se asigura că investițiile în noile tehnologii sunt posibile din punct de vedere financiar și organizațional.

Sursă foto: Daimler Truck

Aproximativ 300.000 de vehicule înmatriculate în Germania vor fi afectate de introducerea taxei de drum pe kilometru din această țară, de la 1 iulie 2024, și pentru utilitarele de peste 3,5 t (în loc de peste 7,5 t, ca în prezent). Iar asociațiile profesionale naționale cer claritate cu privire la categoriile incluse în această prevedere, așa cum scrie publicația Verkehrs Rundschau, citând o declarație comună a Asociației Federale de Economie, Transport și Logistică (BWVL) și Asociației Centrale de Horticultură (ZVG).

Deoarece unele dintre aceste vehicule sunt excluse de la plata taxei, dar se pare că nu se menționează explicit care anume. Conform guvernului federal, dintre cele 300.000 de vehicule ușoare, 100.000 ar trebui exceptate de la plată, deoarece sunt modificate artizanal, dar reglementările le includ în categoria excepțiilor și pe cele „comparabile cu cele modificate artizanal“. Adică cele care, conform reglementărilor germane privind transportul rutier de mărfuri și/sau pentru pregătirea profesională a șoferilor, au un statul special, dintre care multe oferă servicii horticole.

BWVL și ZVG mai subliniază că, atunci când se fac controale, efortul birocratic trebuie să fie cât mai scăzut posibil pentru toate părțile.

Cele două asociații cred că extinderea categoriilor de utilitare la care se aplică de la 1 iulie taxa de drum va afecta, în majoritatea cazurilor, firmele mici, în mare parte de familie, care nu au avut încă niciun contact cu subiectul taxei rutiere. Și tocmai de aceea este de mirare că nu sunt informate din timp cu privire la ceea ce le așteaptă, câtă vreme până atunci mai sunt circa 80 de zile luătoare, deci rezultă o medie de 2.500 de unități de bord ce trebuie instalate zilnic în cele 1.500 de ateliere autorizate pentru această operațiune.

În afară de timpul insuficient, firmele din domeniu se mai tem că banii din taxă nu sunt destinați infrastructurii rutiere, ci creșterii bugetului statului, și că starea proastă a economiei este provocată inclusiv de faptul că tot mai multe obligații au perioade de implementare prea scurte.