Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Conferința Fedespedi 2025 de la Milano subliniază importanța unui cadru european clar și modern pentru profesia de reprezentant vamal
Pe 7 noiembrie, la Milano, s-a desfășurat cea de-a noua ediție a Conferinței Vamale Fedespedi, având ca temă „AEO în fața reformei Codului Vamal al Uniunii. Rolul reprezentanților vamali”.
Evenimentul a reunit experți, instituții publice și operatori logistici într-un moment esențial pentru viitorul reformei Codului Vamal al Uniunii Europene (UCC), care urmează să redefinească până în 2026 structura operațiunilor de vămuire și cadrul de conformitate al operatorilor economici.
Un dialog european pentru recunoașterea statutului profesional al reprezentantului vamal
Federația europeană a expeditorilor Clecat, alături de Fedespedi, a reluat apelul către Comisia Europeană pentru a asigura, în textul noului Cod Vamal, o recunoaștere explicită a reprezentantului vamal – profesie cu rol central în garantarea legalității și trasabilității fluxurilor internaționale.
Potrivit lui Claudio Oliviero (Agenția Vămilor și Monopolurilor), reforma în curs va transforma profund procedurile vamale, prin digitalizare și centralizarea bazelor de date, dar va impune și noi cerințe de competență și responsabilitate profesională pentru operatorii autorizați.
În aceeași direcție, Giuliano Ceccardi (Consiliul Național al Expeditorilor Vamali) a cerut un cadru contractual clar și o reprezentare directă a profesioniștilor în raport cu autoritățile, subliniind importanța cunoașterii detaliate a clientului și a lanțului logistic în ansamblu.
Pentru Clecat, prin vocea președintelui Dimitri Sérafimoff, reforma vamală nu trebuie să fie doar un exercițiu tehnic, ci o recunoaștere a competenței umane din spatele proceselor de conformitate.
Reprezentanții vamali, a spus acesta, sunt „veriga de încredere între autoritate și operatorii comerciali”, iar protejarea rolului lor este esențială pentru funcționarea transparentă a pieței interne.
Poziția Fedespedi: competență, încredere și recunoaștere instituțională
Președintele Domenico De Crescenzo, în deschiderea lucrărilor, a afirmat că reforma Codului Vamal al Uniunii trebuie să consolideze, nu să dilueze, rolul reprezentantului vamal ca interfață specializată între companiile exportatoare/importatoare și autoritățile publice.
Fedespedi cere ca legislația europeană să mențină:
Federația propune, de asemenea:
„Reprezentantul vamal nu este doar un intermediar, ci un garant al conformității și al siguranței lanțului comercial european”, a subliniat De Crescenzo, adăugând că lipsa unui statut clar riscă să creeze confuzie juridică și concurență neloială în interiorul pieței unice.
Italia – unul dintre liderii europeni în certificări AEO
Fedespedi a prezentat și un tablou statistic actualizat al poziției Italiei în contextul european al operatorilor autorizați AEO:
Fedespedi colaborează cu Agenția Vămilor și Monopolurilor încă din 2017, fiind prima organizație acreditată pentru formarea responsabililor vamali.
În 2026, federația va lansa a zecea ediție a programului de formare în domeniul vamal, prin care, până acum, peste 280 de profesioniști din 160 de companii au fost specializați în regimurile vamale europene și în procedurile AEO.
Noul Cod Vamal UE: între digitalizare, transparență și responsabilitate
Reforma Codului Vamal, aflată în fază avansată la Bruxelles, va introduce:
În acest context, reprezentanții vamali vor avea un rol crucial în colectarea, validarea și transmiterea datelor comerciale în noul ecosistem digital.
Fedespedi atrage însă atenția că digitalizarea nu trebuie să ducă la deprofesionalizarea sectorului, ci să fie un instrument de eficiență, bazat pe expertiza umană a celor care cunosc legislația, fluxurile și specificul mărfurilor.
Fedespedi consideră că succesul reformei Codului Vamal al Uniunii Europene depinde de recunoașterea explicită a reprezentantului vamal ca actor indispensabil al lanțului logistic european.
Organizația cere ca noul cadru să garanteze:
Într-o perioadă în care digitalizarea și controlul de frontieră devin tot mai complexe, reprezentantul vamal rămâne, potrivit Fedespedi, elementul-cheie care transformă conformitatea tehnică într-o garanție reală de legalitate și eficiență economică în cadrul pieței unice europene.
ACEA cere Comisiei Europene ținte de emisii mai realiste pentru 2030–2035, pe fondul scăderii cererii și al dificultăților din industria auto
Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru revizuirea interdicției privind vânzarea mașinilor noi cu motoare termice, care ar trebui să intre în vigoare în 2035.
Pe 10 octombrie 2025, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a transmis Comisiei Europene o propunere oficială de reevaluare a obiectivelor de emisii, solicitând ca țintele pentru 2030 și 2035 să fie relaxate și adaptate la realitățile economice actuale.
Industria auto consideră țintele „nerealiste”
Potrivit ACEA, scenariul actual de electrificare completă a pieței auto europene este dificil de atins. Estimările independente arată că, în 2035, vehiculele 100% electrice vor reprezenta doar 63% din vânzările noi, semnificativ sub pragul de 100% impus de regulamentul UE.
„Chiar și după investiții de sute de miliarde de euro, infrastructura de încărcare, puterea de cumpărare și costurile de producție rămân bariere majore”, se arată în analiza ACEA.
Asociația solicită menținerea posibilității de vânzare a vehiculelor hibride și a celor alimentate cu combustibili sintetici (e-fuels) și după 2035, ca măsură de tranziție realistă.
Presiuni politice crescânde în Germania și Italia
Criza din industria auto germană — care a dus la peste 50.000 de locuri de muncă pierdute într-un singur an — amplifică tensiunile între guvernul federal și Bruxelles.
O parte a coaliției germane cere reevaluarea interdicției, argumentând că accelerarea forțată a electrificării riscă să afecteze competitivitatea producătorilor locali.
În contrast, Italia a introdus în octombrie un program extins de subvenții pentru vehicule electrice. Cel mai ieftin model disponibil, Dacia Spring, ajunge să coste doar 3.900 de euro pentru persoanele cu venituri mici, datorită cumului de stimulente guvernamentale. Roma încearcă astfel să încurajeze achizițiile și să reducă decalajul față de piețele vest-europene.
În același timp, Statele Unite au eliminat creditul fiscal federal de până la 7.500 USD pentru vehiculele electrice noi (și 4.000 USD pentru cele second-hand), măsură care afectează exportatorii europeni și echilibrul global al competiției tehnologice.
Producătorii își revizuiesc planurile de electrificare
Industria auto globală traversează o fază de reechilibrare a investițiilor.
Mai mulți producători și-au suspendat modelele electrice neprofitabile, în special în SUA:
Constructorii acuză marjele insuficiente, cererea slabă și costurile ridicate ale materiilor prime pentru baterii, care fac dificilă menținerea rentabilității în segmentul EV.
Polonia – o excepție în peisajul european
În timp ce marile piețe vest-europene încetinesc, Polonia înregistrează o creștere accelerată a electromobilității. Potrivit Asociației Poloneze a Industriei Auto (PZPM), în septembrie 2025 au fost înmatriculate 4.452 de autoturisme electrice, de aproape trei ori mai multe decât în urmă cu un an. Cota de piață a vehiculelor electrice a ajuns la 8,9%, față de 2,5% în ianuarie.
Creșterea este atribuită programului guvernamental de subvenții „NaszEauto” și extinderii gamei de modele accesibile. Președintele PZPM estimează că 2025 se va încheia cu peste 30.000 de mașini electrice și 25.000 de hibride plug-in nou înmatriculate.
Polonia începe să recupereze decalajul față de media UE
La nivel european, vehiculele electrice pe baterii reprezintă 15,8% din noile înmatriculări (date ACEA – august 2025). Conform Asociației Poloneze pentru Noua Mobilitate (PSNM), Polonia ar putea atinge acest nivel în mai puțin de patru ani.
Proiecțiile arată că, până în 2030, vor fi înmatriculate anual aproximativ 197.000 de vehicule electrice și comerciale ușoare, iar parcul auto electric ar putea depăși 700.000 de unități.
„În 2029 vom fi la nivelul actual al Germaniei sau Franței, dar nu vom ajunge la liderii europeni, precum Danemarca, înainte de 2035”, estimează Jan Wiśniewski, director PSNM.
Programul „NaszEauto” se apropie de final
Programul actual de subvenții expiră în 2026, iar PSNM avertizează că vânzările ar putea scădea temporar după această dată. Totuși, diferența de preț dintre vehiculele electrice și cele termice scade constant – în prima jumătate a lui 2025 era de doar 20%, față de 39% în 2024.
Extinderea programului și includerea companiilor private printre beneficiari ar putea accelera suplimentar piața. În prezent, subvențiile sunt disponibile doar pentru ONG-uri, instituții publice, școli și centre medicale.
Revizuirea planificată a interdicției UE pentru mașinile cu motoare termice reflectă dilema actuală a tranziției verzi: între ambițiile climatice și realitatea economică.
În timp ce Polonia și alte piețe emergente accelerează electrificarea datorită sprijinului public, industria europeană auto solicită flexibilitate și predictibilitate, temându-se că o aplicare rigidă a termenului 2035 ar putea provoca pierderi masive de locuri de muncă și dezechilibre industriale.
Comisia Europeană urmează să prezinte, până la sfârșitul anului 2025, un raport de evaluare privind fezabilitatea actualelor obiective de emisii — un document care ar putea redefini traiectoria tranziției energetice a sectorului auto european.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit