Comisia Europeana Archives

Asociațiile care reprezintă industriile europene consumatoare de oțel avertizează că propunerea Comisiei Europene privind continuarea și înăsprirea măsurilor de protecție a pieței siderurgice ar putea avea efecte negative semnificative asupra industriei manufacturiere din aval. Deși organizațiile din sector susțin necesitatea de a proteja producătorii europeni de oțel și de a combate supracapacitățile globale, acestea consideră că parametrii propuși depășesc un echilibru rezonabil între interesele producătorilor și cele ale utilizatorilor industriali.

Potrivit estimărilor industriei, reducerea aproape la jumătate a volumelor de import permise prin cote și majorarea taxei pentru importurile peste cotă la 50% ar putea genera costuri suplimentare anuale cuprinse între 5 și 9 miliarde de euro pentru companiile europene care utilizează oțel, presupunând că nivelul importurilor rămâne similar cu cel din 2024. Aceste costuri ar urma să fie absorbite direct de industrie, într-un context economic deja marcat de presiuni asupra marjelor și de creșterea costurilor cu energia și conformarea la noile reglementări de mediu.

Comisia Europeană estimează că noile măsuri vor duce la o creștere medie de aproximativ 3,25% a prețurilor oțelului în Uniunea Europeană. Asociațiile industriale consideră însă această prognoză prea optimistă, avertizând că, pentru anumite categorii de produse siderurgice, creșterile de preț ar putea ajunge până la 30%. În acest scenariu, nu doar importatorii ar fi afectați, ci și companiile care se aprovizionează exclusiv de pe piața internă, cu un impact direct asupra competitivității lor atât pe piața europeană, cât și pe piețele internaționale.

Un alt element critic este introducerea regulii „melt and pour”, care impune identificarea originii oțelului în funcție de locul topirii și turnării. Industria avertizează că această cerință va crește semnificativ povara administrativă, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii. Pentru transporturile de valoare redusă, obținerea informațiilor necesare privind originea materialului este considerată dificilă sau chiar imposibilă în practică. Reprezentanții sectorului solicită o aplicare mult mai pragmatică a acestei reguli și o implementare etapizată, cu termene realiste.

De asemenea, noile măsuri ar putea limita accesul la oțeluri speciale și de înaltă calitate, esențiale pentru aplicații industriale complexe. Aceste produse sunt fabricate de un număr restrâns de furnizori la nivel global și nu sunt disponibile în cantități suficiente în Europa. Restricționarea accesului la astfel de materiale riscă să afecteze sectoare industriale cu valoare adăugată ridicată, precum industria auto, echipamentele industriale sau tehnologiile avansate.

Asociațiile subliniază că aceste efecte se adaugă impactului cumulat al altor politici europene, precum mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și eliminarea treptată a alocărilor gratuite de certificate ETS. Împreună, aceste măsuri vor contribui la creșterea costului atât al oțelului produs în UE, cât și al celui importat, amplificând presiunea asupra competitivității industriilor din aval.

Un alt punct sensibil îl reprezintă includerea în domeniul de aplicare al măsurilor a unor parteneri comerciali apropiați ai Uniunii Europene, care nu contribuie la supracapacitățile globale și care furnizează oțel de calitate superioară, sustenabil și specializat. Industria consideră că state precum Elveția, cu lanțuri valorice strâns integrate cu UE, ar trebui excluse de la aceste restricții.

În concluzie, reprezentanții industriilor europene utilizatoare de oțel avertizează că, în forma actuală, propunerea Comisiei Europene riscă să aibă un impact negativ semnificativ asupra industriei manufacturiere europene. Aceștia solicită factorilor de decizie o abordare mai echilibrată în procesul legislativ, care să țină cont atât de necesitatea protejării producătorilor de oțel, cât și de realitățile și provocările cu care se confruntă utilizatorii europeni de oțel.

**Sursă foto: Tranzit AI

Conferința Fedespedi 2025 de la Milano subliniază importanța unui cadru european clar și modern pentru profesia de reprezentant vamal

Pe 7 noiembrie, la Milano, s-a desfășurat cea de-a noua ediție a Conferinței Vamale Fedespedi, având ca temă „AEO în fața reformei Codului Vamal al Uniunii. Rolul reprezentanților vamali”.
Evenimentul a reunit experți, instituții publice și operatori logistici într-un moment esențial pentru viitorul reformei Codului Vamal al Uniunii Europene (UCC), care urmează să redefinească până în 2026 structura operațiunilor de vămuire și cadrul de conformitate al operatorilor economici.

Un dialog european pentru recunoașterea statutului profesional al reprezentantului vamal

Federația europeană a expeditorilor Clecat, alături de Fedespedi, a reluat apelul către Comisia Europeană pentru a asigura, în textul noului Cod Vamal, o recunoaștere explicită a reprezentantului vamal – profesie cu rol central în garantarea legalității și trasabilității fluxurilor internaționale.

Potrivit lui Claudio Oliviero (Agenția Vămilor și Monopolurilor), reforma în curs va transforma profund procedurile vamale, prin digitalizare și centralizarea bazelor de date, dar va impune și noi cerințe de competență și responsabilitate profesională pentru operatorii autorizați.
În aceeași direcție, Giuliano Ceccardi (Consiliul Național al Expeditorilor Vamali) a cerut un cadru contractual clar și o reprezentare directă a profesioniștilor în raport cu autoritățile, subliniind importanța cunoașterii detaliate a clientului și a lanțului logistic în ansamblu.

Pentru Clecat, prin vocea președintelui Dimitri Sérafimoff, reforma vamală nu trebuie să fie doar un exercițiu tehnic, ci o recunoaștere a competenței umane din spatele proceselor de conformitate.
Reprezentanții vamali, a spus acesta, sunt „veriga de încredere între autoritate și operatorii comerciali”, iar protejarea rolului lor este esențială pentru funcționarea transparentă a pieței interne.

Poziția Fedespedi: competență, încredere și recunoaștere instituțională

Președintele Domenico De Crescenzo, în deschiderea lucrărilor, a afirmat că reforma Codului Vamal al Uniunii trebuie să consolideze, nu să dilueze, rolul reprezentantului vamal ca interfață specializată între companiile exportatoare/importatoare și autoritățile publice.
Fedespedi cere ca legislația europeană să mențină:

distincția clară între reprezentantul vamal și celelalte entități logistice,
garantarea accesului la statutul AEO (Operator Economic Autorizat) doar pentru profesioniști certificați,
și recunoașterea juridică a reprezentantului vamal ca actor responsabil, cu drepturi și obligații specifice.

Federația propune, de asemenea:

stimulente fiscale și administrative pentru companiile certificate AEO,
simplificări procedurale pentru IMM-urile care dețin certificare,
și recunoașterea automată a statutului AEO între statele membre, pentru a evita birocrația multiplă.

„Reprezentantul vamal nu este doar un intermediar, ci un garant al conformității și al siguranței lanțului comercial european”, a subliniat De Crescenzo, adăugând că lipsa unui statut clar riscă să creeze confuzie juridică și concurență neloială în interiorul pieței unice.

Italia – unul dintre liderii europeni în certificări AEO

Fedespedi a prezentat și un tablou statistic actualizat al poziției Italiei în contextul european al operatorilor autorizați AEO:

2.120 de autorizații active, ceea ce plasează Italia pe locul al treilea în Uniunea Europeană,
peste 400 de companii membre Fedespedi dețin certificarea,
dintre acestea, 65% sunt întreprinderi mici și mijlocii, care activează în expediții internaționale, transport multimodal și logistică integrată.

Fedespedi colaborează cu Agenția Vămilor și Monopolurilor încă din 2017, fiind prima organizație acreditată pentru formarea responsabililor vamali.
În 2026, federația va lansa a zecea ediție a programului de formare în domeniul vamal, prin care, până acum, peste 280 de profesioniști din 160 de companii au fost specializați în regimurile vamale europene și în procedurile AEO.

Noul Cod Vamal UE: între digitalizare, transparență și responsabilitate

Reforma Codului Vamal, aflată în fază avansată la Bruxelles, va introduce:

Arhitectura Vamală Unică a UE, cu o bază de date centralizată,
sistemul digital „EU Customs Data Hub”, care va înlocui treptat declarațiile individuale,
redefinirea rolului AEO ca operator de încredere cu acces prioritar la procedurile simplificate.

În acest context, reprezentanții vamali vor avea un rol crucial în colectarea, validarea și transmiterea datelor comerciale în noul ecosistem digital.
Fedespedi atrage însă atenția că digitalizarea nu trebuie să ducă la deprofesionalizarea sectorului, ci să fie un instrument de eficiență, bazat pe expertiza umană a celor care cunosc legislația, fluxurile și specificul mărfurilor.

Fedespedi consideră că succesul reformei Codului Vamal al Uniunii Europene depinde de recunoașterea explicită a reprezentantului vamal ca actor indispensabil al lanțului logistic european.
Organizația cere ca noul cadru să garanteze:

statut juridic clar,
drepturi de reprezentare instituțională,
și măsuri de sprijin concret pentru operatorii AEO, recunoscând contribuția acestora la siguranța, transparența și competitivitatea comerțului internațional.

Într-o perioadă în care digitalizarea și controlul de frontieră devin tot mai complexe, reprezentantul vamal rămâne, potrivit Fedespedi, elementul-cheie care transformă conformitatea tehnică într-o garanție reală de legalitate și eficiență economică în cadrul pieței unice europene.