Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Comisia Europeană a adoptat două acte juridice care vor deschide calea pentru ca Polonia să acceseze fonduri UE în valoare de până la 137 de miliarde EUR. Aceste acte se referă la reformele privind statul de drept pe care Polonia le-a adoptat și la măsurile mai recente și imediate pe care le-a luat pentru a aborda etapele de consolidare a independenței judiciare.

În cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), Comisia a încheiat evaluarea preliminară a primei cereri de plată a Poloniei. Comisia concluzionează că Polonia a îndeplinit în mod satisfăcător cele două “super etape” de consolidare a unor aspecte importante ale independenței sistemului judiciar polonez prin reformarea regimului disciplinar al judecătorilor.

De asemenea, a îndeplinit în mod satisfăcător o altă etapă importantă prin care Polonia s-a angajat să utilizeze Arachne, un instrument informatic care sprijină sistemele de audit și control ale statelor membre și care, prin urmare, asigură garanțiile necesare împotriva fraudei. După ce va fi confirmată de statele membre, evaluarea de astăzi a Comisiei ar permite plata a 6,3 miliarde EUR (fără prefinanțare) în următoarele săptămâni, dintr-un total de până la 59,8 miliarde EUR de fonduri din cadrul RRF pentru Polonia.

Ca urmare a reformelor menționate mai sus, Comisia consideră, de asemenea, că Polonia îndeplinește în prezent condiția orizontală de abilitare legată de Carta drepturilor fundamentale a UE, ceea ce îi permite să acceseze până la 76,5 miliarde EUR pentru programele de finanțare pentru politica de coeziune, politica maritimă europeană, pescuit și acvacultură și afaceri interne pentru perioada 2021-2027.

De asemenea, Comisia apreciază angajamentul guvernului polonez de a aborda preocupările de lungă durată privind statul de drept, depășind, de asemenea, cele referitoare la regimul disciplinar al judecătorilor, pe baza recomandărilor Comisiei.

Măsuri de consolidare a independenței judiciare

Comisia a concluzionat că, în urma măsurilor luate între iunie 2022 și februarie 2024, regimul disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi a fost reformat în mod cuprinzător. Măsurile adoptate de autoritățile poloneze vor consolida aspecte importante ale independenței sistemului judiciar din Polonia, îmbunătățind în general climatul investițional al țării.

Camera disciplinară a Curții Supreme a fost desființată și înlocuită cu o instanță independentă și imparțială, înființată prin lege prin Legea adoptată la 9 iunie 2022, și anume Camera de răspundere profesională (Legea din iunie 2022).

Deschiderea drumului pentru plăți de până la 59,8 miliarde de euro din fondurile RRF

În urma evaluării preliminare a primei cereri de plată depuse de Polonia la 15 decembrie 2023, Comisia consideră că Polonia a îndeplinit în mod satisfăcător cele 37 de etape și un obiectiv stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a RRP al Poloniei.

Aceasta include cele două “super etape” pentru consolidarea unor aspecte importante ale independenței sistemului judiciar și o “super etapă” legată de audit și control. Pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Uniunii, aceste trei “super etape” trebuie îndeplinite înainte de a se putea efectua orice plată în urma unei cereri de plată. Evaluarea preliminară de astăzi a Comisiei deschide calea pentru plata a 59,8 miliarde de euro din fondurile RRF (25,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi), și anume: prin lansarea procedurii de plată a primei cereri de plată a Poloniei, în valoare de 6,3 miliarde EUR (netă de prefinanțare), precum și a plăților ulterioare din fondurile totale ale RRF, sub rezerva îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în planul său, până la sfârșitul anului 2026

Prima cerere de plată a Poloniei acoperă, de asemenea, etape importante în implementarea a 25 de reforme ambițioase și a cinci investiții-cheie. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea rezilienței și a competitivității economiei sale, avansarea tranziției energetice ecologice și digitale, precum și sprijinirea sănătății și a mobilității nepoluante. În valoare de 1,4 miliarde de euro, una dintre cele mai importante măsuri din planul polonez se referă la investițiile în sectorul agricol. De asemenea, mii de fermieri și pescari, precum și IMM-uri din sectorul agricol beneficiază deja de sprijin pentru a le ajuta să își extindă și să își modernizeze producția și să intre pe noi piețe.

O altă măsură emblematică se referă la o reformă care să faciliteze investițiile în construcția de parcuri eoliene terestre și la reproiectarea Programului național de protecție a aerului pentru a îmbunătăți calitatea aerului în Polonia.

Îndeplinirea condiției orizontale de abilitare prevăzute în Carta UE acordă Poloniei acces la fonduri UE în valoare de până la 76,5 miliarde EUR.

Condițiile de abilitare sunt condiții prealabile pe care statele membre trebuie să le îndeplinească pentru a asigura utilizarea eficace și eficientă a fondurilor de gestiune partajată în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune.

În urma unei evaluări amănunțite, Comisia a concluzionat că Polonia a pus în aplicare măsurile necesare pentru a se asigura că există mecanisme și aranjamente care să garanteze că Carta drepturilor fundamentale a UE este respectată în cadrul programelor, atât la conceperea acestora, cât și pe parcursul implementării lor.

Consiliul de Miniștri al UE a aprobat compromisul negociat privind instrumentul de urgență pentru piața internă propus de Comisie. Actul de urgență și de reziliență a pieței interne (IMERA) este menit să ofere o bază pentru o piață funcțională în cadrul UE în cazul unor crize viitoare. Acesta a fost creat ca răspuns la experiențele UE în ceea ce privește pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina.

În cadrul compromisului negociat între Consiliu și Parlamentul UE la începutul lunii februarie, actul juridic a primit și un nou nume. Propunerea Comisiei a rămas cunoscută sub numele de “Regulamentul privind Instrumentul de urgență pentru piața unică”, sau, pe scurt, SMEI. Potrivit Ministerului Federal al Economiei, scopul legii este de a face piața internă mai rezistentă în caz de criză și de a preveni dificultățile din lanțul de aprovizionare.

Ce prevede, de fapt, documentul?

Printre altele, noul instrument este menit să îmbunătățească schimbul de informații între statele membre, întreprinderi și Comisia Europeană în caz de criză. Potrivit ministerului, anumite măsuri naționale necoordonate vor fi, de asemenea, interzise în viitor. Printre acestea s-ar putea număra măsuri care afectează libera circulație a bunurilor și a persoanelor.

În cazul unei crize, ar trebui să fie posibilă introducerea mai rapidă pe piață a bunurilor relevante pentru criză. Comisia ar putea, de asemenea, să achiziționeze anumite produse sau servicii la nivel central. În mod specific, trebuie creat un mod de monitorizare și de urgență. Potrivit Consiliului UE, acesta urmează să fie activat ori de câte ori apare o situație de amenințare definită în funcție de anumite criterii.

În viitor, statele membre își vor putea coordona reacțiile prin intermediul unei structuri administrative. În plus, un grup consultativ va evalua situațiile și va recomanda reacții. Ca parte a pregătirii pentru situații de criză, companiile vor fi încurajate să elaboreze în mod voluntar protocoale de criză și să desfășoare cursuri de formare și simulări.

În cazul în care aprovizionarea cu bunuri și servicii critice este compromisă, măsurile de urgență ar trebui să fie utilizate ca ultimă soluție. Printre acestea se numără solicitări de informații orientate către operatorii economici, solicitări prioritare de produse relevante pentru criză, o procedură accelerată pentru lansarea pe piață a anumitor produse și derogări de la reglementările specifice produselor

De exemplu, Comisia poate solicita date de la întreprinderi, cum ar fi nivelul stocurilor de anumite produse. În cazul în care societățile refuză să divulge aceste informații, acestea trebuie să își justifice refuzul.

Prioritate pentru achizițiile publice garantată prin legea privind răspunderea

În cazul în care există blocaje grave și persistente legate de criză, există măsuri suplimentare pe care le poate lua Comisia, explică Consiliul. De exemplu, aceasta poate emite solicitări de achiziționare cu prioritate a bunurilor sau serviciilor critice. În cazul în care întreprinderile acceptă aceste solicitări în mod voluntar, acestea ar trebui să fie protejate de răspundere în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile contractuale față de ceilalți parteneri comerciali.

Proiectul de lege propune, de asemenea, soluții în regim de criză pentru a asigura aprovizionarea și libera circulație a bunurilor sau serviciilor relevante pentru criză.

Ce va fi de acum încolo? În urma deciziei luate de statele membre ale UE pe 16 februarie, Instrumentul de urgență pentru piața unică trebuie încă să fie adoptat în mod oficial de către Parlamentul European. Dacă decizia formală va fi luată apoi de Consiliu, Comisia UE și statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare legea, explică Ministerul Federal al Economiei. Printre altele, vor trebui înființate birouri de legătură și puncte de contact centrale și vor trebui extinse sistemele informatice existente.