Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Consiliul de Miniștri al UE a aprobat compromisul negociat privind instrumentul de urgență pentru piața internă propus de Comisie. Actul de urgență și de reziliență a pieței interne (IMERA) este menit să ofere o bază pentru o piață funcțională în cadrul UE în cazul unor crize viitoare. Acesta a fost creat ca răspuns la experiențele UE în ceea ce privește pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina.

În cadrul compromisului negociat între Consiliu și Parlamentul UE la începutul lunii februarie, actul juridic a primit și un nou nume. Propunerea Comisiei a rămas cunoscută sub numele de “Regulamentul privind Instrumentul de urgență pentru piața unică”, sau, pe scurt, SMEI. Potrivit Ministerului Federal al Economiei, scopul legii este de a face piața internă mai rezistentă în caz de criză și de a preveni dificultățile din lanțul de aprovizionare.

Ce prevede, de fapt, documentul?

Printre altele, noul instrument este menit să îmbunătățească schimbul de informații între statele membre, întreprinderi și Comisia Europeană în caz de criză. Potrivit ministerului, anumite măsuri naționale necoordonate vor fi, de asemenea, interzise în viitor. Printre acestea s-ar putea număra măsuri care afectează libera circulație a bunurilor și a persoanelor.

În cazul unei crize, ar trebui să fie posibilă introducerea mai rapidă pe piață a bunurilor relevante pentru criză. Comisia ar putea, de asemenea, să achiziționeze anumite produse sau servicii la nivel central. În mod specific, trebuie creat un mod de monitorizare și de urgență. Potrivit Consiliului UE, acesta urmează să fie activat ori de câte ori apare o situație de amenințare definită în funcție de anumite criterii.

În viitor, statele membre își vor putea coordona reacțiile prin intermediul unei structuri administrative. În plus, un grup consultativ va evalua situațiile și va recomanda reacții. Ca parte a pregătirii pentru situații de criză, companiile vor fi încurajate să elaboreze în mod voluntar protocoale de criză și să desfășoare cursuri de formare și simulări.

În cazul în care aprovizionarea cu bunuri și servicii critice este compromisă, măsurile de urgență ar trebui să fie utilizate ca ultimă soluție. Printre acestea se numără solicitări de informații orientate către operatorii economici, solicitări prioritare de produse relevante pentru criză, o procedură accelerată pentru lansarea pe piață a anumitor produse și derogări de la reglementările specifice produselor

De exemplu, Comisia poate solicita date de la întreprinderi, cum ar fi nivelul stocurilor de anumite produse. În cazul în care societățile refuză să divulge aceste informații, acestea trebuie să își justifice refuzul.

Prioritate pentru achizițiile publice garantată prin legea privind răspunderea

În cazul în care există blocaje grave și persistente legate de criză, există măsuri suplimentare pe care le poate lua Comisia, explică Consiliul. De exemplu, aceasta poate emite solicitări de achiziționare cu prioritate a bunurilor sau serviciilor critice. În cazul în care întreprinderile acceptă aceste solicitări în mod voluntar, acestea ar trebui să fie protejate de răspundere în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile contractuale față de ceilalți parteneri comerciali.

Proiectul de lege propune, de asemenea, soluții în regim de criză pentru a asigura aprovizionarea și libera circulație a bunurilor sau serviciilor relevante pentru criză.

Ce va fi de acum încolo? În urma deciziei luate de statele membre ale UE pe 16 februarie, Instrumentul de urgență pentru piața unică trebuie încă să fie adoptat în mod oficial de către Parlamentul European. Dacă decizia formală va fi luată apoi de Consiliu, Comisia UE și statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare legea, explică Ministerul Federal al Economiei. Printre altele, vor trebui înființate birouri de legătură și puncte de contact centrale și vor trebui extinse sistemele informatice existente.

Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de până la 6,9 miliarde de euro din partea a șapte state membre pentru cel de-al treilea proiect important de interes european comun în lanțul valoric al hidrogenului. Printre acestea se numără Hamburg Green Hydrogen Hub (HGHH), pe care Hamburger Energiewerke GmbH îl implementează împreună cu Luxcara pe amplasamentul Moorburg din portul Hamburg pentru a construi un electrolizator – precum și Hamburg Hydrogen Industrial Network (HH-WIN), planificat de Gasnetz Hamburg GmbH, pentru a construi primii 40 km ai unei rețele de hidrogen.

Comisia a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, un al treilea proiect important de interes european comun (“IPCEI”) pentru a sprijini infrastructura de hidrogen. Se așteaptă ca acest IPCEI să stimuleze aprovizionarea cu hidrogen din surse regenerabile, reducând astfel dependența de gazele naturale și contribuind la realizarea obiectivelor din cadrul programului european “Green Deal” și al planului REPowerEU.

Proiectul, denumit “IPCEI Hy2Infra”, a fost pregătit și notificat în comun de șapte state membre: Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia și Slovacia.

Statele membre vor furniza până la 6,9 miliarde de euro sub formă de finanțare publică, care se așteaptă să deblocheze investiții private în valoare de 5,4 miliarde de euro. În cadrul acestei IPCEI, 32 de întreprinderi cu activități în unul sau mai multe state membre, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (“IMM-uri”), vor participa la 33 de proiecte.

IPCEI Hy2Infra va acoperi o mare parte a lanțului valoric al hidrogenului prin sprijinirea:

• desfășurarea a 3,2 GW de electrolizoare la scară largă pentru a produce hidrogen din surse regenerabile;
• desfășurarea de conducte de transport și distribuție a hidrogenului noi și recondiționate, de aproximativ 2 700 km;
• dezvoltarea unor instalații de stocare a hidrogenului la scară largă cu o capacitate de cel puțin 370 GWh;
• construcția de terminale de manipulare și a infrastructurii portuare aferente pentru transportatorii de hidrogen organic lichid (“LOHC”) pentru a manipula 6.000 de tone de hidrogen pe an.

De asemenea, participanții vor colabora în ceea ce privește interoperabilitatea și standardele comune pentru a preveni barierele și a facilita integrarea viitoare a pieței. IPCEI va sprijini apariția treptată a unei infrastructuri a hidrogenului la nivelul UE, pornind de la diferite grupuri regionale.

Se așteaptă ca mai multe proiecte să fie puse în aplicare în viitorul apropiat, urmând ca diverse electrolizoare de mari dimensiuni să fie operaționale între 2026 și 2028, iar conductele între 2027 și 2029, în funcție de zona geografică. Finalizarea globală a proiectelor este planificată pentru 2029, cu termene care variază în funcție de proiecte și companii.

IPCEI Hy2Infra completează prima și a doua IPCEI în ceea ce privește lanțul valoric al hidrogenului. Pe 15 iulie 2022, Comisia a aprobat IPCEI “Hy2Tech”, care se concentrează pe dezvoltarea de tehnologii pe bază de hidrogen pentru utilizatorii finali. IPCEI “Hy2Use” a fost aprobată pe 21 septembrie 2022 și se axează pe aplicațiile hidrogenului în sectorul industrial. Hy2Infra se referă la investițiile în infrastructură, care nu sunt acoperite de primele două IPCEI.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat proiectul propus în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai exact cu Comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun.

În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea revoluționară și construcția de infrastructuri la scară largă de mare importanță la nivelul UE nu se materializează din cauza riscurilor semnificative pe care le implică astfel de proiecte, normele IPCEI permit statelor membre să acopere în comun această lipsă pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței. În același timp, normele garantează că economia UE în ansamblu beneficiază de pe urma investițiilor și limitează potențialele denaturări ale concurenței.

Comisia a constatat că IPCEI Hy2Infra îndeplinește condițiile necesare stabilite în comunicarea sa. În special, Comisia a concluzionat că:

Proiectul contribuie la un obiectiv comun prin sprijinirea implementării infrastructurii de hidrogen, importantă pentru atingerea obiectivelor inițiativelor politice cheie ale UE, cum ar fi Green Deal european, Planul REPowerEU și Strategia UE privind hidrogenul.

Toate cele 33 de proiecte incluse în IPCEI sunt extrem de ambițioase, deoarece vizează dezvoltarea unor infrastructuri care depășesc ceea ce oferă piața în prezent. Acestea vor pune bazele unei rețele de hidrogen integrate și deschise, accesibile în condiții nediscriminatorii, și vor permite accelerarea pe piață a aprovizionării cu hidrogen din surse regenerabile în Europa Acest lucru va permite decarbonizarea sectoarelor economice care depind de hidrogen pentru a-și reduce emisiile de carbon. IPCEI implică, de asemenea, riscuri financiare semnificative. Prin urmare, este necesar un sprijin public pentru a oferi stimulente întreprinderilor pentru realizarea investițiilor.

Ajutorul acordat întreprinderilor individuale este limitat la ceea ce este necesar și proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat dacă valoarea totală maximă planificată a ajutoarelor este în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu deficitele de finanțare ale acestora. În plus, în cazul în care proiectele acoperite de IPCEI se dovedesc a fi foarte reușite, generând venituri nete suplimentare, întreprinderile vor returna o parte din ajutor statului membru respectiv (mecanism de recuperare).

Cunoștințele tehnice și experiența dobândită în timpul construcției și în primii ani de funcționare a proiectelor vor fi împărtășite pe scară largă de către companiile participante prin intermediul unor publicații, conferințe și recomandări comune pentru dezvoltarea de reguli operaționale și standarde tehnice. Ca urmare, vor fi generate efecte pozitive de propagare în întreaga Europă, dincolo de companiile și statele membre care fac parte din IPCEI.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Finanțare, beneficiari și sume

IPCEI va implica 33 de proiecte realizate de 32 de întreprinderi, inclusiv cinci IMM-uri. Companiile participante vor coopera îndeaproape între ele prin intermediul a numeroase colaborări, precum și cu parteneri externi, cum ar fi operatorii de sisteme de transport, potențiali operatori, universități, organizații de cercetare și furnizori de echipamente din întreaga Europă, inclusiv IMM-uri.

Mai multe state membre (Franța, Germania, Polonia și Portugalia) au inclus participarea lor la IPCEI Hy2Infra în planurile lor de redresare și reziliență și, astfel, pot finanța parțial unele dintre proiectele lor prin intermediul mecanismului de redresare și reziliență.

Mai multe informații cu privire la valoarea ajutorului acordat participanților individuali vor fi disponibile în versiunea publică a deciziei Comisiei, după ce Comisia va conveni cu statele membre și cu părțile terțe cu privire la orice secrete comerciale confidențiale care trebuie eliminate.

O declarație a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager privind aprobarea acestei IPCEI este disponibilă aici. Aprobarea de către Comisie a acestei IPCEI face parte din eforturile mai ample ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a hidrogenului.

La 18 mai 2022, Comisia a publicat planul REPowerEU, care stabilește o serie de măsuri pentru a reduce rapid dependența UE de combustibilii fosili ruși prin accelerarea tranziției către o energie curată, inclusiv un accelerator pentru hidrogen. Planul stabilește un obiectiv de 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen din surse regenerabile și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile și sectoarele de transport greu de decarbonizat La 8 decembrie 2023, Parlamentul European și Consiliul au convenit provizoriu asupra unor norme actualizate ale UE pentru a crea o piață a hidrogenului care va avea o contribuție esențială la eforturile UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. În iulie 2020, Comisia a publicat Strategia UE privind hidrogenul și a lansat Alianța europeană a hidrogenului curat, care reunește comunitatea europeană a hidrogenului (industrie, societate civilă, autorități publice). Împreună cu prioritățile de politică stabilite în cadrul Strategiei europene pentru un mediu verde, în special în ceea ce privește durabilitatea mediului, precum și tranziția sectoarelor industriei și transporturilor către neutralitatea climatică, aceste inițiative au jucat un rol important pentru obiectivele IPCEI Hy2Infra și au facilitat crearea de parteneriate.

Decizia de astăzi se referă la cel de-al optulea IPCEI integrat aprobat în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Aceasta este aprobată pe baza Comunicării privind ajutoarele de stat IPCEI 2021, care stabilește criteriile în temeiul cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Comunicarea urmărește să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care contribuie în mod clar la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă și la competitivitate sau să sprijine construcția de infrastructuri ambițioase, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare, să aibă relevanță europeană și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale sau – în cazul infrastructurilor – ca proiectele să fie ambițioase, să aibă o dimensiune transfrontalieră și să asigure un acces deschis. Comunicarea solicită, de asemenea, angajamente extinse de propagare, cum ar fi diseminarea de noi cunoștințe în întreaga UE, precum și o evaluare detaliată a concurenței pentru a minimiza orice denaturare nejustificată a pieței interne.

Comunicarea privind IPCEI completează alte norme privind ajutoarele de stat, cum ar fi Orientările privind ajutoarele pentru climă, energie și mediu, Regulamentul general de exceptare pe categorii și Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare (C&D&I), care permit sprijinirea proiectelor inovatoare, asigurând în același timp limitarea potențialelor denaturări ale concurenței. Ca parte a unui efort de a sprijini o concepere transparentă, incluzivă și mai rapidă a IPCEI, Comisia a publicat, pe 17 mai 2023, un Cod de bune practici pe site-ul internet dedicat IPCEI al DG Concurență. În plus, Comisia a înființat Forumul european comun pentru proiecte importante de interes european comun (JEF-IPCEI). Obiectivul forumului este de a identifica domeniile de interes strategic al UE pentru potențiale IPCEI viitoare și de a spori eficacitatea procesului IPCEI. JEF-IPCEI reunește experți din statele membre și din serviciile Comisiei, precum și reprezentanți ai industriei, ai mediului academic și ai altor părți interesate, dacă este cazul.

sursa foto: hafen-hamburg.de