Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Archives - Pagina 2 din 3

În ceea ce privește cele 3 acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I, inițiate de statul român împotriva Parlamentului European și a Consiliului UE (cauza C-546/20, cauza C-547/20 și cauza C-548/20), acestea se află în continuare în faza scrisă a procedurii.

La 27 aprilie 2021, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a depus memoriile în replică la CJUE, iar la 13 iulie 2021 au fost comunicate memoriile în duplică ale Parlamentului și Consiliului în aceste cauze. După ce vor fi înaintate memoriile în intervenție ale statelor membre interveniente, statul român va formula eventuale observații asupra acestora, faza scrisă se va încheia și va urma faza orală.

În ceea ce privește acțiunile în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I inițiate de state membre UE cu interese similare (cauzele C-541/20, C-542/20, Lituania împotriva Parlamentului și a Consiliului; C-543/20, C-544/20 și C-545/20, Bulgaria împotriva Parlamentului și a Consiliului; C-549/20 și C-550/20, Cipru împotriva Parlamentului și a Consiliului; C-551/20, Ungaria împotriva Parlamentului și a Consiliului; C-552/20, Malta împotriva Parlamentului și a Consiliului; C-553/20, C-554/20 și C-555/20, Polonia împotriva Parlamentului și a Consiliului), toate cele 12 cereri de intervenție formulate de statul român au fost admise.

Grefa Curții de Justiție a invitat Guvernul României (ca de altfel toate statele interveniente în acțiunile în anulare privind Pachetul Mobilitate I) să formuleze un memoriu în intervenție unic – memoriul României în intervenție a fost depus la 13 iulie 2021. La fel, după ce vor fi primite toate memoriile în duplică ale Parlamentului și Consiliului și vor fi formulate de către părți eventuale observații asupra memoriilor în intervenție depuse (inclusiv cel al României), faza scrisă se va încheia și va urma faza orală.

Separat, Agentul Guvernamental a formulat pe 3 martie 2021 o cerere de intervenție în acțiunea în anulare parțială a Regulamentului 2020/1055 – cauza T-645/20, NC și alții împotriva Parlamentului și a Consiliului, aflată pe rolul Tribunalului UE. La 8 martie 2021, grefa Tribunalului UE a comunicat că a fost invocată o excepție de inadmisibilitate a acțiunii reclamanților, astfel încât instanța UE se va pronunța asupra cererii de intervenție formulate de România numai după respingerea excepției sau unirea sa cu fondul.

Vom reveni cu informaţii în legătură cu situaţia acţiunilor în instanţă, dar este clar că vorbim de un proces de durată, timp în care prevederile Pachetului Mobilitate intră treptat în vigoare.

Statul român a depus la Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cereri privind intervenția în 12 acțiuni în anularea unor dispoziții din Pachetul Mobilitate I, introduse de Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia și Ungaria. Respectivele cereri, depuse în 11 februarie a.c., au fost elaborate de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CJUE, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Acestea vizează susținerea argumentațiilor/concluziilor formulate în acțiunile în anulare promovate înaintea instanței UE de statele menționate.

Acest demers se adaugă celor 3 acțiuni în anularea parțială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I, pe care Guvernul României le-a inițiat pe 23 octombrie 2020.

Amintim că dispozițiile actelor UE vizate atât de acțiunile în anulare promovate de statul român, cât și de intervențiile acestuia în acțiunile în anulare inițiate de statele membre UE cu interese similare, sunt interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului, obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință, obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare, limitările suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj şi normele specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Potrivit poziției constant exprimate de autoritățile române, respectivele dispoziții ale Pachetului Mobilitate I sunt restrictive și disproporționate, având implicații negative semnificative asupra pieței interne și a competitivității companiilor din sectorul transportului rutier.

În cadrul procesului legislativ UE, România, alături de alte 8 state membre UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), s-a opus adoptării celor 3 acte normative ce constituie Pachetul Mobilitate I (regulamentele 1054/2020 şi 1055/2020 şi directiva 1057/2020). Pe lângă cele 3 acțiuni în anularea parțială a actelor legislative UE din Pachetul Mobilitate I introduse de Guvernul României, statele membre cu interese similare au formulat acțiuni în anularea respectivelor acte, astfel: Bulgaria – 3, Cipru – 2, Lituania – 2, Malta – 1, Polonia – 3 şi Ungaria – 1.