Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Pe data de 23 octombrie 2020, România a atacat Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene la Curtea Europeană de Justiție. Anunțurile privind acțiunile în anularea dispozițiilor cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 au fost publicate ieri, 18 ianuarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cum motivează România acțiunile sale!

Prin cauzele C-546/20, C-547-20 și C-548/20, acţiuni introduse la data de 23 octombrie 2020, de România împotriva Parlamentului European și Consiliului UE, țara noastră încearcă să modifice anumite dispoziții ale Pachetului Mobilitate 1. Este vorba despre:

• anularea parțială a Regulamentul (UE) 2020/1054, în ceea ce privește:
• articolul 1 punctul 6 litera (c), de modificare a articolului 8 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, și
• articolul 1 punctul 6 litera (d), de modificare a articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 prin introducerea unui nou alineat (8a);
• obligarea Parlamentului și Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

•  articolul 1 punctul 3, de modificare a articolului 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, și—articolul 2 punctul 4 literele (a), (b), (c), de modificare a articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 prin introducerea alineatului (2a), modificarea alineatului (3) și introducerea alineatului (4a);în subsidiar, numai în eventualitatea în care Curtea ar considera că aceste dispoziții sunt indisolubil legate de alte prevederi ale Regulamentului (UE) 2020/1055 sau privesc esența acestui act, să anuleze în totalitate respectivul act legislativ UE;
• obligarea Parlamentului și Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

• să anuleze parțial Directiva (UE) 2020/1057, în ceea ce privește articolul 1 alineatele (3)-(6);
• obligarea Parlamentului și Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

În esență, articolele și prevederile menționate de România în deciziile de contestare vizează :

• interzicerea perioadei de odihnă săptămânală (45h) în cabină;
• obligația conducătorilor auto de a se întoarce la 4 săptămâni în statul unde întreprinderea își are sediul sau la locul lor de reședință;
• obligația întreprinderii de a asigura întoarcerea vehiculelor o dată la 8 săptămâni la unul din centrele operaționale;
• limitările suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;
• normele specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Motivele României:

• încălcarea principiului proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) TUE;
• restricționarea nejustificată a dreptului de stabilire, prevăzut la articolul 49 TFUE;
• încălcarea principiului nediscriminării pe criteriul naționalității, prevăzut la articolul 18 TFUE.

Curtea Europeană de Justiție a condamnat Germania pentru modul în care a calculat tarifele de taxare pe autostrăzi. Eroarea se referă la includerea în elementele utilizate pentru calcul nu numai a costurilor legate de întreținerea drumurilor, ci și ale celor destinate siguranței rutiere și, prin urmare, legate de operațiunile poliției rutiere. Iar aceste elemente, având în vedere hotărârea Curții, nu se numără printre cele permise de directivele comunitare, arată Uomini e Trasporti. De fapt, potrivit Curții Europene, intervențiile forțelor de poliție ar trebui să se încadreze între „responsabilitățile statului”.

Inițial, statul german a fost dat în judecată de o companie poloneză de transport rutier care a depus contestație la Curtea Administrativă Federală din Münster, solicitând rambursarea taxei plătite între 2010 și 2011 (12.500 de euro), tocmai pentru că a considerat incorectă metoda de calcul utilizată, prin includerea costurilor pentru activitatea poliției. Judecătorii germani au cerut CEJ interpretarea directivei, iar răspunsul a fost: la calcularea taxei de drum trebuie luate în considerare „doar” costurile de construcție, gestionare, întreținere și dezvoltare referitoare la rețeaua rutieră, nu și costurile poliției.

În urma acestei decizii, există deja multe alte companii poloneze care au cerut rambursări care vizează taxele din ultimii 15 ani și este foarte probabil că vor exista multe altele. Cererile vor cântări greu pentru guvernul federal care se așteaptă să genereze aproximativ 7,5 miliarde de euro din taxele pentru anul viitor, din care costurile poliției rutiere se ridică la aproape un miliard de euro pe an.