Deloitte Archives - Pagina 10 din 13

Vânzările de mașini electrice vor crește anual cu aproape 30% în următorii zece ani, astfel încât, la finalul deceniului, una din trei mașini nou vândute la nivel global va fi electrică, reiese din raportul Deloitte „Electric Vehicles. Setting a course for 2030”. Numărul total de mașini electrice vândute anual în întreaga lume va crește de la 2,5 milioane în 2020, la 11,2 milioane în 2025 și la 31,1 milioane în 2030.

Raportul previzionează că, pe măsură ce economiile lumii își vor reveni în urma crizei generate de pandemia de Covid-19, vânzările de mașini cu motor pe combustie internă își vor relua creșterea și vor ajunge la 81,7 milioane în 2025 la nivel global, însă vor înregistra un declin în anii care vor urma.

Experții Deloitte remarcă disiparea barierelor care au limitat, până acum, accesul la astfel de mașini. Prețurile se apropie tot mai mult de cele ale mașinilor pe motorină sau benzină, iar gama de modele puse în vânzare se diversifică. Totuși, se menține preocuparea cumpărătorilor cu privire la autonomia unei astfel de mașini și la lipsa infrastructurii de alimentare. „Măsurile adoptate de guverne pentru revenirea economică post-pandemie ar putea influența atitudinea consumatorilor cu privire la mașinile electrice. De exemplu, Germania a alocat 2,8 miliarde de dolari pentru îmbunătățirea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și a anunțat măsuri prin care toate benzinăriile sunt obligate să se doteze și cu un punct de încărcare pentru astfel de autovehicule. România se poate inspira din acest exemplu, dar și din cele legate de facilitățile oferite de alte state la achiziția unei mașini electrice, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Şi alte guverne au oferit, de-a lungul timpului, stimulente financiare pentru cumpărarea de mașini electrice, de la subvenții oferite persoanelor fizice, la reducerea taxelor și creșterea sau menținerea taxelor pentru mașinile cu motor pe combustie internă. Mai mult, măsurile adoptate în contextul Covid-19 pentru sprijinirea pieței auto au favorizat, pe anumite piețe, mașinile electrice. De exemplu, în Germania, guvernul a diminuat temporar TVA de la 19% la 16% pentru vehiculele cu emisii reduse și a dublat subvențiile existente, la aproape 7.000 de dolari, pentru maşinile sub 45.000 de dolari. În Franța, cei care cumpără astfel de mașini cu prețuri de maximum 50.000 de dolari primesc un stimulent de aproape 8.000 de dolari. Totodată, autoritățile franceze au dublat prima de casare pentru mașinile vechi. În China, subvențiile pentru mașini electrice și politicile de reducere a impozitelor, care urmau să expire în 2020, au fost extinse până în 2022.

Avand in vedere faptul ca industria auto este una dintre cele mai afectate sectoare economice, Deloitte a trasat cateva masuri ce ar trebui luate pentru stimularea acesteia. Productia de autovehicule a fost sistata de cele doua mari companii din Romania imediat ce s-a instituit starea de urgenta. Producatorii de componente auto, aflati in relatii comerciale atat cu cei doi mari producatori auto din Romania, cat si cu cei din afara tarii, au redus si chiar au inchis activitatea temporar.

Automobile Dacia si Ford Romania au anuntat inchiderea fabricilor in a doua jumatate a lui martie, ceea ce cu siguranta se va reflecta in cifrele din lunile ce vor urma. Productia locala de autoturisme capatase viteza in februarie 2020, cu o crestere anuala de aproape 8% fata de aceeasi luna a anului trecut, dupa un avans de aproximativ 3% pe parcursul lui 2019. Lunile viitoare, insa, cu siguranta vor diminua si poate chiar vor anula avantajul din primele doua luni ale anului.

In plus, avand in vedere si inchiderea fabricilor auto din cea mai mare parte a tarilor europene, este cert ca vom vedea scaderi semnificative si la nivelul producatorilor de componente auto.

ACEA estimeaza ca, pana in acest moment, la nivel european, masurile luate in contextul pandemiei afecteaza aproximativ 1,14 milioane de angajati din domeniu, iar productia a pierdut peste doua milioane de autovehicule. In Romania, estimarea, optimista, a ACEA arata ca sunt afectate cel putin 20.000 de locuri de munca, iar productia nerealizata se apropie de 69.000 de masini.

In acest context, Deloitte considera ca repornirea industriei auto trebuie sa preocupe in special autoritatile, avand in vedere faptul ca acest sector livreaza 37% din exporturile romanesti si concentra, inainte de criza COVID-19, peste 185.000 de salariati.

Companiile din domeniu au anuntat deja reluarea activitatii, chiar si partial. Dacia si Ford au prezentat un calendar privind revenirea la normalitate, iar Continental Romania deschide gradual fabricile. Insa pierderile acumulate vor cantari greu in situatiile lor financiare.

Masurile luate pana in prezent de autoritati pentru limitarea efectelor pandemiei par benefice si pentru industria auto (in special cea referitoare la sustinerea somajului tehnic de la bugetul de stat), insa va fi nevoie de suport suplimentar pentru a permite recuperarea pierderilor si revenirea industriei pe crestere. Masurile necesare nu sunt neaparat impuse de pandemie, ci reprezinta, mai degraba, solicitari mai vechi ale producatorilor din domeniu si amanate permanent de autoritati.

Printre cele mai importante masuri ramane cea legata de dezvoltarea infrastructurii de transport, avand in vedere faptul ca, din cauza situatiei precare in care se afla drumurile nationale, producatorii auto pierd timp, bani si contracte importante, iar Romania pierde investitii consistente in domeniu in favoarea tarilor vecine. Dar aceste aspecte erau valabile si inainte de aparitia COVID-19. Acum, cu atat mai mult, companiile din industrie vor avea nevoie de o infrastructura potrivita pentru a se redresa, a castiga proiecte noi, a reangaja oamenii si chiar a spori numarul de angajati (putand lua in calcul si romanii care se intorc din tarile cu economii afectate) si, nu in ultimul rand, pentru a putea relua platile de taxe si impozite la stat. Exista exemple consacrate de urmat in aceasta privinta, cum ar fi cel al Germaniei, care, dupa razboi si criza care i-a urmat, a investit puternic in infrastructura si in industrie tocmai pentru a-si crea avantaj economic.

In mod particular, Ford Romania solicita de multa vreme realizarea drumului expres Craiova-Pitesti, inclusiv centura ocolitoare a orasului Bals, iar Automobile Dacia asteapta autostrada Pitesti-Sibiu. Insa infrastructura este necesara in intreaga tara, in special in zonele de est sau sud, care, astfel, ar putea atrage dezvoltarea de noi facilitati de productie.