Deloitte Archives - Pagina 2 din 13

Durabilitatea a devenit unul dintre principiile de bază în dezvoltarea economiilor și societăților, influențând modul în care acestea își planifică viitorul, potrivit articolului de opinie realizat de Corina Dimitriu, Partener Audit, și Oana Nicula, Director Audit, Deloitte România. La nivelul Uniunii Europene, Green Deal oferă o platformă esențială de colaborare între state, susținut de inițiative, așa cum Fit for 55 și recenta directivă privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD). Aceste măsuri urmăresc implementarea coerentă și unitară a obiectivelor de sustenabilitate care afectează circa 50.000 de companii din spațiul comunitar.

CSRD a fost transpusă la nivel local prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 85/2024, Norma ASF nr. 4/2024 și Ordinul BNR nr. 1/2024. Aceste reglementări impun societăților comerciale listate, cu peste 500 de angajați, să pregătească rapoarte de durabilitate începând cu anul încheiat la 31 decembrie 2024. În 2025, obligația se extinde la companiile care îndeplinesc două din trei criterii: active de cel puțin 25 milioane lei, cifră de afaceri de minim 50 de milioane lei sau peste 50 de angajați. Societățile care aplică Norma ASF și Ordinul BNR urmăresc criteriile incluse în aceste reglementări. Se estimează că aproximativ 5.300 de companii din România vor fi afectate, necesitând un efort semnificativ de conformare într-un termen scurt.

Raportarea privind durabilitatea acoperă aspecte legate de mediu, sociale și de guvernanță. În ceea ce privește mediul, companiile trebuie să raporteze în conformitate cu cele șase obiective ale taxonomiei UE, incluzând schimbările climatice, poluarea, resursele de apă și marine, biodiversitatea, ecosistemele și economia circulară. La nivel social, raportarea vizează egalitatea de șanse, condițiile de muncă și respectarea drepturilor omului. În guvernanță, cerințele de raportare includ compoziția și rolul organelor de guvernanță, controale interne și sisteme de management al riscului, etica în afaceri și cultura corporativă etc. Raportul de durabilitate va face parte din situațiile financiare, verificate de un auditor independent care va emite o opinie de asigurare limitată.

Legislația permite exceptări de la întocmirea de raportare privind durabilitatea pentru filialele ale căror date sunt incluse în raportul consolidat al societății-mamă. Această scutire se aplică dacă raportul administratorilor filialei includ informații, precum denumirea și sediul societății-mamă, linkuri către raportul consolidat și opinia de asigurare limitată aferentă, respectiv și mențiunea că filiala este exceptată de la obligațiile de raportare.

Informațiile din raportul de durabilitate nu se concentrează doar pe compania care raportează, ci și pe întregul său lanț valoric, ceea ce impune un efort semnificativ de colectare a datelor. Dacă anumite informații nu sunt disponibile, societățile pot furniza detalii despre eforturile de obținere a acestora și planurile viitoare de colectare. În primii trei ani de aplicare, acest tip de raportare va permite astfel de justificări. În ansamblu, raportarea durabilității devine tot mai importantă în mediul de afaceri local și european, implicând resursele financiare și angajamentul din partea conducerii. Aceasta va influența investitorii, clienții și colaboratorii, având un impact major asupra ecosistemului corporativ.

Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere permite statelor membre să funcționeze cu deficit bugetar și datorie publică peste limitele maxime admise timp de până la șapte ani, cu condiția să facă investiții în domenii cheie ale economiei europene, conform materialului de opinie realizat de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. Această flexibilitate poate reprezenta o oportunitate pentru România de a asigura predictibilitatea fiscală necesară pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

În acest context, planul de reducere a deficitului bugetar, pe care România trebuie să-l transmită Comisiei Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să se concentreze pe orientarea economiei spre un model de creștere durabilă bazat pe investiții. Scopul este creșterea veniturilor la bugetul de stat prin intensificarea activității economice și implementarea unui control mai strict asupra cheltuielilor publice, asigurând astfel o gestionare echilibrată și eficientă a resurselor financiare ale statului.

Tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au deteriorat situația bugetară în mai multe economii europene, declanșând procedura de deficit excesiv în țări, precum Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. Creșterea necesarului de investiții în protecția mediului, digitalizare și apărare a dus la relaxarea regulilor fiscale europene începând din aprilie, păstrând limitele de deficit (3% din PIB) și datorie publică (60% din PIB), dar oferind mai multă flexibilitate statelor membre pentru ajustarea dezechilibrelor.

Astfel, pentru a beneficia de această derogare, statele membre trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire a deficitului bugetar și datoriei publice sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, prelungibilă la șapte ani în cazul în care se angajează la reforme și investiții în domenii prioritare.

Pentru România, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit 4% din PIB în primele șapte luni din 2024 (față de ținta de 5% pentru întregul an), noile reguli fiscale europene ar oferi o oportunitate importantă. Acestea permit o ajustare bugetară graduală, mai adaptată nevoilor societății, oferind României șansa de a-și corecta treptat dezechilibrele. Succesul acestei ajustări depinde de elaborarea unui plan de către autorități, cu obiective intermediare ferme, care să fie riguros respectate.

Semnale adverse din economie

Pentru ca planul de ajustare bugetară al României să funcționeze, acesta trebuie să reflecte evoluțiile economiei reale și să includă măsuri pentru reglarea dezechilibrelor. Analiza indicatorilor macroeconomici arată o încetinire a activității economice și o persistență a modelului de creștere bazat pe consum din import, considerat nesustenabil pe termen mediu și lung. Conform celui mai recent raport asupra inflației, realizat de Banca Națională a României (BNR), la începutul anului 2024, activitatea economică s-a temperat semnificativ, cu o creștere anuală a PIB-ului de doar 0,5% în primul trimestru, față de 3% în ultimul trimestru din 2023, scăderea fiind cauzată în principal de o reducere amplă a investițiilor. În contrast, consumul populației a continuat să crească. BNR subliniază și creșterea deficitului contului curent cu peste 30% în primele cinci luni din 2024, pe fondul scăderii exporturilor și creșterii importurilor, impulsionate de cererea internă ridicată.

BNR a redus din nou dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică și producția internă, cu scopul de a impulsiona exporturile și de a reduce importurile prin creșterea ofertei interne. Totuși, pentru dinamizarea activității economice, pe lângă finanțarea la costuri mai scăzute, sunt necesare și alte condiții favorizante, precum disponibilitatea capitalului pentru investiții în unități de producție existente sau proiecte greenfield, stabilitatea geo-politică, și un mediu fiscal competitiv și predictibil.

România oferă facilități fiscale și scheme de finanțare care reprezintă avantaje competitive față de alte țări UE. Analiza Deloitte prezentată investitorilor americani în cadrul unui eveniment organizat de AmCham la Washington, subliniază impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% și TVA de 19%, aplicabile atât companiilor românești, cât și celor cu capital străin. În plus, companiile beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reduceri de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social și deduceri de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe lângă facilitățile fiscale, companiile pot accesa scheme de finanțare din fonduri europene și ajutoare de stat pentru dezvoltarea proiectelor în sectoare strategice, așa cum energie, mediu, agricultură și dezvoltare regională.

Activitatea economică a României este influențată de contextul regional și european, în special de războiul din Ucraina și de ritmul lent de revenire a economiilor europene, determinând companiile să fie prudente în planificarea proiectelor viitoare. Planul de reducere a deficitului bugetar pe care România îl va trimite Comisiei Europene trebuie să stimuleze activitatea economică și să fie adecvat întregii societăți. Reformele necesare sunt deja conturate în Planul Național de Redresare și Reziliență și sunt folosite ca referință în negocierile de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Menținerea acestor repere va asigura stabilitatea finanțelor publice, un mediu fiscal predictibil și respectarea angajamentelor față de instituțiile europene.