Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Anul trecut pe data de 1 septembrie, România a publicat Ordinul nr. 2048 care pune în aplicare Directiva UE în legătură cu raportarea țară cu țară (UE) 2021/2101. Potrivit acestei directive, companiile multinaționale vor fi obligate să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.

Consultanții Deloitte mărturisesc că directiva cu privire la raportarea țară cu țară fac parte din demersul mai larg al UE de a promova transparența și o atitudine responsabilă față de aspectele fiscale. Astfel, companiile care își desfășoară activitatea în România și au o cifră de afaceri consolidată de cel puțin 750 de milioane de euro sau mai mult pentru exercițiul financiar începând cu 1 ianuarie 2023 vor raporta anumite informații financiare și fiscale, acoperind fiecare jurisdicție în care operează.

Această obligație, conform Ordinului nr. 2048, se va aplica multinaționalelor rezidente în România și includ, printre altele, natura activităților derulate în fiecare jurisdicție, numărul de angajați, veniturile înregistrate, profiturile efectuate și impozitele declarate, respectiv plătite.

Prin implementarea acestei directive în România, autoritățile fiscale vor consolida capacitatea de a identifica tentativele de evaziune fiscală și de transfer de profit, totodată vor putea înțelege mai bine cum operează companiile multinaționale și cum își alocă profiturile între diferite jurisdicții.

„Este important ca grupurile multinaționale afectate să se pregătească pentru aceste obligații de raportare, deoarece nerespectarea noilor cerințe poate duce la sancțiuni și la afectarea reputației companiilor. Multinaționalele vor trebui să se asigure că au sisteme și procese implementate pentru a colecta informațiile necesare și a le raporta cu exactitate și în timp util.”,

au precizat consultanții Deloitte.

De asemenea, există și unele provocări în modul de implementare aceste raportări, legate de capacitatea autorităților fiscale române de a gestiona și administra informațiile obținute prin acest demers, dar și de a coordona cu instituții fiscale din alte jurisdicții. Mai mult, pentru a aplica această directivă, autoritățile fiscale române au nevoie de instrumente specifice pentru a detecta și investiga cazurile de evaziune fiscală, iar acest lucru necesită investiții importante în instruire, tehnologie sau alte tipuri de resurse. Totodată, va necesita o coordonare între autoritățile fiscale române și autoritățile fiscale din alte țări în care își desfășoară activitatea grupurile multinaționale. Acest lucru poate fi o provocare, în situațiile în care există diferențe cu privire la cerințele de raportare sau în cazul în care tratatele fiscale dintre țări sunt neclare sau inconsecvente.

Prin urmare, implementarea în România a Directivei UE privind raportarea țară cu țară, sau „Public CBC”, așa cum este denumită de către mediul de afaceri, reprezintă un pas important în direcția creșterii transparenței și responsabilității în aspecte de natură fiscală. Aceasta va ajuta autoritățile fiscale să identifice evaziunea fiscală și transferul de profit și, în cele din urmă, să asigure că sistemul fiscal este echitabil și eficient pentru toți.

Un nou studiu Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, derulat în 24 de țări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa, arată că cei mai mulți consumatori sunt interesați de mașinile electrice și hibride, în principal datorită costurilor mai mici cu alimentarea față de motoarele pe combustie internă, de protecția mediului și de stimulentele acordate de autorități pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant.

Principalele argumente contra unei astfel de alegeri sunt pe de-o parte prețurile ridicate, pe de alta autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare și infrastructura de încărcare deficitară. Potrivit studiului, 77% dintre consumatorii din Marea Britanie, 75% din Germania, 75% din Belgia, 65% din Austria, 65% din Franța și 51% din Italia preferă ca mașina electrică să fie încărcată acasă. Cu toate acestea, tranziția de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent în rândul țărilor europene analizate.

Procentul consumatorilor care ar alege un motor pe benzină sau motorină pentru următorul lor vehicul rămâne ridicat în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franța (47%) și Belgia (47%). Însă, motoarele pe combustie internă pierd semnificativ teren în Spania (31%) și în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină).

Mulți dintre cei care se declară interesați de un vehicul electric s-ar răzgândi dacă ar apărea pe piață o alternativă cu un combustibil sintetic, nepoluant pentru motoarele cu combustie internă, ponderea acestora variind între 44% în Belgia și 63% în Turcia.

„Preferința în creștere pentru mașinile electrice este evidențiată și de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile, chiar dacă datele pe 2022 arată că motoarele tradiționale continuă să acapareze mai mult de jumătate din vânzările de mașini în statele Uniunii Europene. În România, anul trecut, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unități, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (+83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia și Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puțin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 și sub 10% din total. Și pentru români, principalele motive de reticență în alegerea unei mașini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare și de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viață a bateriei și, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită.”,

a precizat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

În privința criteriului de decizie al achiziției a unei anumite mărci rămâne calitatea autovehiculului, cu toate că așteptările privind termenul de livrare devine din ce în ce mai important în actualul context dominat de întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare. Durata de așteptare acceptată pentru livrarea următorului vehicul diferă de la o țară la alta, astfel pentru 85% dintre consumatorii din Turcia și 77% din cei din Spania așteptarea nu poate depăși cinci săptămâni, în timp ce jumătate dintre austrieci și 57% dintre belgieni sunt dispuși să aștepte chiar mai mult.

În acelaşi timp, majoritatea participanților la studiu apreciază beneficiile dotărilor cu tehnologie, permițând accesul la surse de informare privind stadiul sau planificarea verificărilor necesare în procesul de întreținere, la blocajele din trafic și rutele alternative sau la siguranța traseului planificat.

Peste 26.000 de consumatori din 24 de țări, dintre care mai mult de 10.000 din nouă țări europene – Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Franța, Belgia, Spania, Polonia și Turcia – au participat la studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, conceput de Deloitte, compania care furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către circa 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat.