Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Logistica din Romania are nevoie de conditii standardizate de expediere, transport si depozitare, care stabilesc relatiile si responsabilitatile intre partenerii din cadrul Supply Chain-ului, lipsa acestora ducand in prezent la cresterea riscurilor la care sunt expuse toate partile implicate, situatie care rezulta in cresterea costurilor si, in consecinta, afecteaza pozitia competitiva a tarii in acest segment. In plus, infrastructura rutiera precara, cresterea constanta a pretului la motorina, legislatia care obliga la reducerea emisiilor de CO₂, impreuna cu o intreaga suma de alti factori, aduc tot mai mult in discutie solutia transportului intermodal, dar si lipsurile Romaniei in acest segment, terminalele. Acestea vor fi doua din cele patru teme principale pe care conferinta Archicom desfasurata la Bucuresti pe 18 mai le va aduce in discutie.

Asa cum declara Robin Martens, director general Archicom „in acest an, scopul nostru este continuarea a ceea ce am pornit in 2010, dezvoltarea unui consens in industrie intre toate partile interesate si, de asemenea, autoritati, in legatura cu modul in care noi, impreuna, putem trece la urmatorul pas in ceea ce priveste dezvoltarea tarii”. Evenimentul va consta din patru seminarii.
Primul dintre acestea va expune pentru dezbatere nevoia stabilirii unor conditii standardizate de logistica si transport, care, desi nu sunt cerute de lege, sunt recomandate de organizatiile profesionale si exista in toate statele cu activitati logistice importante. „Este o intelegere intre afacerile private din cadrul unui SC, de pe urma careia beneficiaza cu totii. Interesul autoritatilor din Romania ar trebui sa fie acela de a sprijini dezvoltarea si adoptarea de catre industrie a standardelor, dat fiind faptul ca acestea ar imbunatati per total pozitia competitiva a Romaniei, lucru foarte important in special avand in vedere situatia curenta a economiei”, explica Robin Martens, dand ca exemplu situatia dintre o companie de logistica si un expeditor de marfa, nevoiti in prezent sa se angajeze in procese lungi de alcatuire a unui contract, sa stabileasca cine este proprietarul marfii si responsabilitatile conexe pentru produsele depozitate.
„Nu exista nici macar o reglementare standard, fiecare contract este nou si, prin urmare, costa mai mult, si este privit de catre industria asiguratorilor drept mai riscant, ceea ce conduce la costuri de asigurare mai mari. Aceasta situatie nu exista in beneficiul niciuneia din partile implicate in SC, si ar trebui schimbata”, este de parere directorul Archicom.
In final, aceasta situatie duce la un pret mai mare pentru logistica si, prin urmare, creste pretul produsului. Martens este de parere ca lipsa acestei standardizari face imposibila compararea unui contract cu altul, fiind astfel si mai dificil pentru companii sa stabileasca ce furnizor de servicii logistice este potrivit pentru propriile nevoi, in functie de termenii contractuali.

Transportul intermodal, nu doar o solutie, o necesitate
In Europa, ca si in restul lumii, companiile pun presiuni tot mai mari pentru gasirea unor solutii de transport pe apa si cale ferata, si asta nu doar pentru a raspunde cerintelor de mediu din ce in ce mai dure, dar mai ales pentru ca transportul rutier este si mai scump. Cererea pentru acest tip de transport incepe sa se manifeste si la noi tot mai mult, insa problema in Romania consta in lipsa unor verigi semnificative in lantul intermodal, terminalele. „Pe calea ferata sunt destul de multi operatori feroviari, care pot oferi servicii bune, dar au nevoie sa ajunga la niste terminale. Noi vrem sa discutam in cadrul evenimentului unde ar trebui dezvoltate aceste hub-uri intermodale si cerintele, din punct de vedere al pietei, referitoare la cum ar trebui acestea dezvoltate, pentru ca pot fi terminale deschise doar in timpul saptamanii sau doar ziua s.a.”, a mai spus Martens.
Insa una din caracteristicile transportului intermodal este aceea ca presupune capacitati mari. Fata de un camion care transporta doua containere, trenul transporta 80, ridicandu-se astfel intrebarea daca operatorul va avea suficienta cerere pentru o asemenea capacitate. „Desigur ca nu se poate pleca o singura data pe luna cu incarcatura, pentru ca exista timpi de livrare. Aici sectorul privat trebuie sa se reuneasca pentru a se ajuta, pentru ca grupajele si clusterele sunt solutia, consolidarea”, a explicat Gerard Kuijs, presedintele si fondatorul Archicom. Se mai ridica, desigur, si problema finantarii terminalelor, pentru ca volumele nu pot fi disponibile din prima zi la capacitate maxima, ci se obtin in timp, dar nivelul investitiei este relativ mare. „Este mult mai scump sa investesti intr-un terminal, decat intr-un singur camion. Dar aceasta este diferenta, trebuie sa investesti foarte mult pentru a putea oferi pietei solutia. Daca aceasta solutie nu exista, piata nu va trece niciodata la transport intermodal. Si exista in acest sens o presiune din partea operatorilor privati, care sunt foarte interesati sa realizeze transport feroviar sau transport naval, pe Dunare, dar se confrunta cu lipsa terminalelor”, a mai declarat Martens.
Se mai ridica si alte cateva probleme specifice terminalelor, cum este faptul ca in prezent, in Europa, marfa nu poate fi transportata cu un container de 45', foarte des folosit, de la un terminal feroviar la depozitul clientului, limita fiind de 40', dimensiunea unui container naval.
„Daca ar trebui ca acel container de 45' care soseste in terminalul feroviar sa fie descarcat acolo, si marfa sa fie incarcata pe camioane, costurile ar creste foarte mult, si ar face transportul intermodal ineficient si necompetitiv. Deci sunt unele probleme practice legate si de greutatea maxima admisa pe drumurile mai mici din Romania, ceea ce duce la imposibilitatea livrarii mai departe, catre client, a containerelor grele. Toate acestea trebuie sa fie rezolvate”, a explicat reprezentantul Archicom. Insa existenta terminalelor intermodale implica dezvoltare economica puternica pentru regiune, datorita faptului ca acestea sunt centre esentiale pentru transport, atragand producatorii si furnizorii de servicii logistice, care vor dori sa fie localizati cat mai aproape de terminal, fiind o noua oportunitate de a transporta volume mari de marfa pe distante lungi.
„Companiile din Romania au devenit foarte interesate de transportul intermodal, i-au inteles necesitatea si fac presiuni pentru realizarea acestuia. In special in ultimii doi ani, cererea a crescut considerabil, dar si raspunsul din partea autoritatilor in acest sens s-a imbunatatit foarte mult”, a declarat presedintele Archicom, care crede ca, in prima faza, ar trebui realizate terminale intermodale de mare capacitate si eficienta care sa lege Constanta, Bucuresti, Ploiesti, Craiova, Timisoara si Cluj.

Autoritatile din Romania au inceput sa asculte
Potrivit reprezentantilor Archicom, activand intr-un mediu competitiv, este normal ca sectorul privat sa fie nerabdator in privinta implementarii schimbarilor, insa, in opinia acestora, autoritatile realizeaza tot mai mult ca, prin colaborarea cu companiile, castiga informatii despre piata, despre cerintele acestora si despre motivatii. „Am investit foarte mult timp in a pune pe masa autoritatilor aceste cunostinte si suntem fericiti sa vedem ca au raspuns foarte bine in acest sens. De exemplu, strategia intermodala care va fi facuta publica in curand, este rezultatul unei foarte stranse colaborari intre un grup operativ al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si noi. Cred ca cel mai dificil obstacol care trebuie depasit in discutiile cu autoritatile este logica lor privitoare la motivul pentru care sunt inaintate propunerile – care este castigul lor”, a mai spus reprezentantul Archicom, adaugand ca aceasta este o intrebare foarte legitima si careia i se poate da un raspuns foarte usor. „Este vorba de prosperitatea pe care o vor aduce in tara companiile care vor dori sa-si stabileasca aici activitatile de asamblare, comert si logistica, incurajate de dezvoltarea competitivitatii logistice a tarii”, a adaugat Martens, dand ca exemplu Olanda, unde autoritatile sunt foarte deschise catre sectorul privat, situatie care se bazeaza pe intelegerea faptului ca fiecare din parti este dependenta de cealalta.
Daca nu exista companii, statul nu are venituri, motiv pentru care este in interesul sau sa faciliteze stabilirea companiilor in interiorul granitelor sale. Pe de alta parte, daca statul impune taxe prea mari, sau operatiunile vamale practicate stopeaza fluxul de marfa prea mult, atunci si competitivitatea companiilor scade, ducand la diminuarea rezultatelor financiare.
„Exemplele de colaborare fructuoasa intre cele doua parti sunt numeroase pentru Olanda”, a spus Robin Martens, alegand sa mentioneze extinderea portului Rotterdam, dezvoltarea transportului intermodal prin construirea terminalului pentru transportul pe apa la est de Rotterdam, astfel incat acesta sa functioneze ca punct colector pentru containere, operatiunile vamale, sistemul de gestionare a informatiilor portuare, facilitati in ceea ce priveste taxarea navelor sub pavilion olandez pentru a le face mai competitive s.a.

Criza nu a adus eficienta in logistica din Romania
Daca in Olanda criza a determinat multe companii sa isi regandeasca supply chain-urile si, in principal, punctele lor vulnerabile, stocurile, in Romania aceasta a avut un efect diferit, potrivit reprezentantilor Archicom. „Criza nu a schimbat piata de logistica din Romania, ci doar a facut-o sa scada. Ne-am asteptat ca, in urma recesiunii, companiile sa incerce sa adopte solutii de optimizare a costurilor, dar, in realitate, nu au trecut granita catre externalizare si activitati consolidate. Ei procedeaza in acelasi mod ca si inainte, doar ca mai ieftin. Dar nu prin schimbarea metodologiei, ci doar prin alegerea optiunilor mai ieftine. Cer departamentelor sa reduca niste costuri, dar atat”, a declarat Gerard Kuijs.
Pe de alta parte, in Olanda, criza a determinat o redimensionare masiva a stocurilor, ceea ce inca influenteaza piata de logistica, in special in ceea ce priveste cererea de spatiu de depozitare. Potrivit reprezentantilor Archicom, in acest moment exista o rata de neocupare de circa 10%, adica aproximativ doua milioane de metri patrati, si va dura ceva pana cand acest spatiu va fi inchiriat.
Companiile din Olanda sunt acum mai constiente de riscurile implicate de SC, ceea ce a condus la dorinta de a le optimiza, deoarece, in ciuda faptului ca sunt foarte multe sisteme IT care fac disponibile o multitudine de informatii, acestea nu sunt conectate, functionand ca insule. Si pentru ca aceste insule nu sunt legate, este foarte dificil pentru un manager sa vada care sunt performantele SC si ce are de facut pentru a optimiza costurile, nivelul serviciilor, timpul de livrare s.a., insa la conferinta Archicom va fi prezentata o platforma IT care combina datele intr-un sistem unic de management al datelor, astfel incat informatia obtinuta sa ajute la luarea de decizii privind imbunatatirea SC. „Printr-un control mai bun al SC, se controleaza si capitalul. In practica, nu mai poti castiga atat de multi bani prin imbunatatirea, de exemplu, a activitatii de productie, sau prin activitatile logistice, dar concentrandu-te pe identificarea costurilor si reducerea acestora in SC se pot genera foarte multi bani”, a explicat Gerard Kuijs.
Romania trebuie sa isi schimbe atitudinea fata de depozitarea marfurilor periculoase
Desi Romania are legi care reglementeaza transportul de marfuri periculoase (ADR), precum si legi pentru depozitarea acestora, iar in industrie exista normele ATEX care reglementeaza aceste aspecte, nu exista nicio norma aplicabila inca pentru depozitele generale.
„In Olanda acestea exista sub numele PGS 15 si sunt foarte stricte. Asta inseamna ca, daca ai o anumita cantitate de materiale periculoase stocate in depozit, trebuie sa respecti anumite masuri de siguranta in ceea ce priveste constructia, preventia incendiilor s.a. Totusi, in Romania, acum mai multi ani, distribuitorii aveau cantitati mici, astfel ca pericolul de a stoca niste cantitati mari in acelasi loc nu era nici macar prezent”, a spus presedintele Archicom, subliniind ca, totusi, in prezent, marii furnizori de logistica ce actioneaza in numele retailerilor aprovizionand aceste retele au marit volumul materialelor periculoase in platformele centrale. Iar cele mai multe platforme centrale din Romania la acest moment nu sunt echipate sa stocheze asemenea cantitati mari de marfuri periculoase.
„Acum, care sunt materialele periculoase? O singura sticla de terebentina stocata in bucatarie nu poate fi considerata periculoasa, este inflamabila. Dar daca stochezi 100 de paleti, fiecare cu cate 1.000 de sticle intr-un depozit pentru un lant de retail, atunci este o bomba. Oamenii sunt constienti de acest lucru, dar piata pare sa nu raspunda. Iar noi vrem sa le aratam ce riscuri isi asuma, in cazul in care apare o urgenta”, a mai spus Kuijs, adaugand ca aceasta va fi o alta tema de discutie ce urmeaza sa fie abordata in cadrul evenimentului de pe 18 mai. Reprezentantul Archicom a dat ca exemplu chiar Olanda pentru a sublinia ce dimensiuni pot avea consecintele stocarii de materiale periculoase in cantitati mari, in ultima jumatate de an petrecandu-se trei mari accidente in urma carora s-au inregistrat pagube de 50-60 de milioane de euro.
Logistica din Romania are nevoie de conditii standardizate de expediere, transport si depozitare, care stabilesc relatiile si
responsabilitatile intre partenerii din cadrul Supply Chain-ului, lipsa acestora ducand in prezent la cresterea riscurilor la care sunt expuse toate partile implicate, situatie care rezulta in cresterea costurilor si, in consecinta, afecteaza pozitia competitiva a tarii in acest segment.
In plus, infrastructura rutiera precara, cresterea constanta a pretului la motorina, legislatia care obliga la reducerea emisiilor de CO², impreuna cu o intreaga suma de alti factori, aduc tot mai mult in discutie solutia transportului intermodal, dar si
lipsurile Romaniei in acest segment, terminalele. Acestea vor fi doua din cele patru teme principale pe care conferinta Archicom desfasurata la Bucuresti pe 18 mai le va aduce in discutie.
Asa cum declara Robin Martens, director general Archicom „in acest an, scopul nostru este continuarea a ceea ce am pornit in 2010, dezvoltarea unui consens in industrie intre toate partile interesate si, de asemenea, autoritati, in legatura cu modul in care noi, impreuna, putem trece la urmatorul pas in ceea ce priveste dezvoltarea tarii”. Evenimentul va consta din patru seminarii.
Primul dintre acestea va expune pentru dezbatere nevoia stabilirii unor conditii standardizate de logistica si transport, care, desi nu sunt cerute de lege, sunt recomandate de organizatiile profesionale si exista in toate statele cu activitati logistice importante. „Este o intelegere intre afacerile private din cadrul unui SC, de pe urma careia beneficiaza cu totii. Interesul autoritatilor din Romania ar trebui sa fie acela de a sprijini dezvoltarea si adoptarea de catre industrie a standardelor, dat fiind faptul ca acestea ar imbunatati per total pozitia competitiva a Romaniei, lucru foarte important in special avand in vedere situatia curenta a economiei”, explica Robin Martens, dand ca exemplu situatia dintre o companie de logistica si un expeditor de marfa, nevoiti in prezent sa se angajeze in procese lungi de alcatuire a unui contract, sa stabileasca cine este proprietarul marfii si responsabilitatile conexe pentru produsele depozitate.
„Nu exista nici macar o reglementare standard, fiecare contract este nou si, prin urmare, costa mai mult, si este privit de catre industria asiguratorilor drept mai riscant, ceea ce conduce la costuri de asigurare mai mari. Aceasta situatie nu exista in beneficiul niciuneia din partile implicate in SC, si ar trebui schimbata”, este de parere directorul Archicom.
In final, aceasta situatie duce la un pret mai mare pentru logistica si, prin urmare, creste pretul produsului. Martens este de parere ca lipsa acestei standardizari face imposibila compararea unui contract cu altul, fiind astfel si mai dificil pentru companii sa stabileasca ce furnizor de servicii logistice este potrivit pentru propriile nevoi, in functie de termenii contractuali.

Transportul intermodal, nu doar o solutie, o necesitate
In Europa, ca si in restul lumii, companiile pun presiuni tot mai mari pentru gasirea unor solutii de transport pe apa si cale ferata, si asta nu doar pentru a raspunde cerintelor de mediu din ce in ce mai dure, dar mai ales pentru ca transportul rutier este si mai scump. Cererea pentru acest tip de transport incepe sa se manifeste si la noi tot mai mult, insa problema in Romania consta in lipsa unor verigi semnificative in lantul intermodal, terminalele. „Pe calea ferata sunt destul de multi operatori feroviari, care pot oferi servicii bune, dar au nevoie sa ajunga la niste terminale. Noi vrem sa discutam in cadrul evenimentului unde ar trebui dezvoltate aceste hub-uri intermodale si cerintele, din punct de vedere al pietei, referitoare la cum ar trebui acestea dezvoltate, pentru ca pot fi terminale deschise doar in timpul saptamanii sau doar ziua s.a.”, a mai spus Martens.
Insa una din caracteristicile transportului intermodal este aceea ca presupune capacitati mari. Fata de un camion care transporta doua containere, trenul transporta 80, ridicandu-se astfel intrebarea daca operatorul va avea suficienta cerere pentru o asemenea capacitate. „Desigur ca nu se poate pleca o singura data pe luna cu incarcatura, pentru ca exista timpi de livrare. Aici sectorul privat trebuie sa se reuneasca pentru a se ajuta, pentru ca grupajele si clusterele sunt solutia, consolidarea”, a explicat Gerard Kuijs, presedintele si fondatorul Archicom. Se mai ridica, desigur, si problema finantarii terminalelor, pentru ca volumele nu pot fi disponibile din prima zi la capacitate maxima, ci se obtin in timp, dar nivelul investitiei este relativ mare. „Este mult mai scump sa investesti intr-un terminal, decat intr-un singur camion. Dar aceasta este diferenta, trebuie sa investesti foarte mult pentru a putea oferi pietei solutia. Daca aceasta solutie nu exista, piata nu va trece niciodata la transport intermodal. Si exista in acest sens o presiune din partea operatorilor privati, care sunt foarte interesati sa realizeze transport feroviar sau transport naval, pe Dunare, dar se confrunta cu lipsa terminalelor”, a mai declarat Martens.
Se mai ridica si alte cateva probleme specifice terminalelor, cum este faptul ca in prezent, in Europa, marfa nu poate fi transportata cu un container de 45', foarte des folosit, de la un terminal feroviar la depozitul clientului, limita fiind de 40', dimensiunea unui container naval.
„Daca ar trebui ca acel container de 45' care soseste in terminalul feroviar sa fie descarcat acolo, si marfa sa fie incarcata pe camioane, costurile ar creste foarte mult, si ar face transportul intermodal ineficient si necompetitiv. Deci sunt unele probleme practice legate si de greutatea maxima admisa pe drumurile mai mici din Romania, ceea ce duce la imposibilitatea livrarii mai departe, catre client, a containerelor grele. Toate acestea trebuie sa fie rezolvate”, a explicat reprezentantul Archicom. Insa existenta terminalelor intermodale implica dezvoltare economica puternica pentru regiune, datorita faptului ca acestea sunt centre esentiale pentru transport, atragand producatorii si furnizorii de servicii logistice, care vor dori sa fie localizati cat mai aproape de terminal, fiind o noua oportunitate de a transporta volume mari de marfa pe distante lungi.
„Companiile din Romania au devenit foarte interesate de transportul intermodal, i-au inteles necesitatea si fac presiuni pentru realizarea acestuia. In special in ultimii doi ani, cererea a crescut considerabil, dar si raspunsul din partea autoritatilor in acest sens s-a imbunatatit foarte mult”, a declarat presedintele Archicom, care crede ca, in prima faza, ar trebui realizate terminale intermodale de mare capacitate si eficienta care sa lege Constanta, Bucuresti, Ploiesti, Craiova, Timisoara si Cluj.

Autoritatile din Romania au inceput sa asculte
Potrivit reprezentantilor Archicom, activand intr-un mediu competitiv, este normal ca sectorul privat sa fie nerabdator in privinta implementarii schimbarilor, insa, in opinia acestora, autoritatile realizeaza tot mai mult ca, prin colaborarea cu companiile, castiga informatii despre piata, despre cerintele acestora si despre motivatii. „Am investit foarte mult timp in a pune pe masa autoritatilor aceste cunostinte si suntem fericiti sa vedem ca au raspuns foarte bine in acest sens. De exemplu, strategia intermodala care va fi facuta publica in curand, este rezultatul unei foarte stranse colaborari intre un grup operativ al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si noi. Cred ca cel mai dificil obstacol care trebuie depasit in discutiile cu autoritatile este logica lor privitoare la motivul pentru care sunt inaintate propunerile – care este castigul lor”, a mai spus reprezentantul Archicom, adaugand ca aceasta este o intrebare foarte legitima si careia i se poate da un raspuns foarte usor. „Este vorba de prosperitatea pe care o vor aduce in tara companiile care vor dori sa-si stabileasca aici activitatile de asamblare, comert si logistica, incurajate de dezvoltarea competitivitatii logistice a tarii”, a adaugat Martens, dand ca exemplu Olanda, unde autoritatile sunt foarte deschise catre sectorul privat, situatie care se bazeaza pe intelegerea faptului ca fiecare din parti este dependenta de cealalta.
Daca nu exista companii, statul nu are venituri, motiv pentru care este in interesul sau sa faciliteze stabilirea companiilor in interiorul granitelor sale. Pe de alta parte, daca statul impune taxe prea mari, sau operatiunile vamale practicate stopeaza fluxul de marfa prea mult, atunci si competitivitatea companiilor scade, ducand la diminuarea rezultatelor financiare.
„Exemplele de colaborare fructuoasa intre cele doua parti sunt numeroase pentru Olanda”, a spus Robin Martens, alegand sa mentioneze extinderea portului Rotterdam, dezvoltarea transportului intermodal prin construirea terminalului pentru transportul pe apa la est de Rotterdam, astfel incat acesta sa functioneze ca punct colector pentru containere, operatiunile vamale, sistemul de gestionare a informatiilor portuare, facilitati in ceea ce priveste taxarea navelor sub pavilion olandez pentru a le face mai competitive s.a.

Criza nu a adus eficienta in logistica din Romania
Daca in Olanda criza a determinat multe companii sa isi regandeasca supply chain-urile si, in principal, punctele lor vulnerabile, stocurile, in Romania aceasta a avut un efect diferit, potrivit reprezentantilor Archicom. „Criza nu a schimbat piata de logistica din Romania, ci doar a facut-o sa scada. Ne-am asteptat ca, in urma recesiunii, companiile sa incerce sa adopte solutii de optimizare a costurilor, dar, in realitate, nu au trecut granita catre externalizare si activitati consolidate. Ei procedeaza in acelasi mod ca si inainte, doar ca mai ieftin. Dar nu prin schimbarea metodologiei, ci doar prin alegerea optiunilor mai ieftine. Cer departamentelor sa reduca niste costuri, dar atat”, a declarat Gerard Kuijs.
Pe de alta parte, in Olanda, criza a determinat o redimensionare masiva a stocurilor, ceea ce inca influenteaza piata de logistica, in special in ceea ce priveste cererea de spatiu de depozitare. Potrivit reprezentantilor Archicom, in acest moment exista o rata de neocupare de circa 10%, adica aproximativ doua milioane de metri patrati, si va dura ceva pana cand acest spatiu va fi inchiriat.
Companiile din Olanda sunt acum mai constiente de riscurile implicate de SC, ceea ce a condus la dorinta de a le optimiza, deoarece, in ciuda faptului ca sunt foarte multe sisteme IT care fac disponibile o multitudine de informatii, acestea nu sunt conectate, functionand ca insule. Si pentru ca aceste insule nu sunt legate, este foarte dificil pentru un manager sa vada care sunt performantele SC si ce are de facut pentru a optimiza costurile, nivelul serviciilor, timpul de livrare s.a., insa la conferinta Archicom va fi prezentata o platforma IT care combina datele intr-un sistem unic de management al datelor, astfel incat informatia obtinuta sa ajute la luarea de decizii privind imbunatatirea SC. „Printr-un control mai bun al SC, se controleaza si capitalul. In practica, nu mai poti castiga atat de multi bani prin imbunatatirea, de exemplu, a activitatii de productie, sau prin activitatile logistice, dar concentrandu-te pe identificarea costurilor si reducerea acestora in SC se pot genera foarte multi bani”, a explicat Gerard Kuijs.

Romania trebuie sa isi schimbe atitudinea fata de depozitarea marfurilor periculoase
Desi Romania are legi care reglementeaza transportul de marfuri periculoase (ADR), precum si legi pentru depozitarea acestora, iar in industrie exista normele ATEX care reglementeaza aceste aspecte, nu exista nicio norma aplicabila inca pentru depozitele generale.
„In Olanda acestea exista sub numele PGS 15 si sunt foarte stricte. Asta inseamna ca, daca ai o anumita cantitate de materiale periculoase stocate in depozit, trebuie sa respecti anumite masuri de siguranta in ceea ce priveste constructia, preventia incendiilor s.a. Totusi, in Romania, acum mai multi ani, distribuitorii aveau cantitati mici, astfel ca pericolul de a stoca niste cantitati mari in acelasi loc nu era nici macar prezent”, a spus presedintele Archicom, subliniind ca, totusi, in prezent, marii furnizori de logistica ce actioneaza in numele retailerilor aprovizionand aceste retele au marit volumul materialelor periculoase in platformele centrale. Iar cele mai multe platforme centrale din Romania la acest moment nu sunt echipate sa stocheze asemenea cantitati mari de marfuri periculoase.
„Acum, care sunt materialele periculoase? O singura sticla de terebentina stocata in bucatarie nu poate fi considerata periculoasa, este inflamabila. Dar daca stochezi 100 de paleti, fiecare cu cate 1.000 de sticle intr-un depozit pentru un lant de retail, atunci este o bomba. Oamenii sunt constienti de acest lucru, dar piata pare sa nu raspunda. Iar noi vrem sa le aratam ce riscuri isi asuma, in cazul in care apare o urgenta”, a mai spus Kuijs, adaugand ca aceasta va fi o alta tema de discutie ce urmeaza sa fie abordata in cadrul evenimentului de pe 18 mai. Reprezentantul Archicom a dat ca exemplu chiar Olanda pentru a sublinia ce dimensiuni pot avea consecintele stocarii de materiale periculoase in cantitati mari, in ultima jumatate de an petrecandu-se trei mari accidente in urma carora s-au inregistrat pagube de 50-60 de milioane de euro.

Industria logistica din Romania nu va avea parte de o revenire totala in 2011
Potrivit reprezentantilor Archicom, costurile operatorilor logistici au crescut, si nu doar din cauza scumpirii constante a combustibililor, ci si deoarece clientii au devenit mai pretentiosi. Pe de alta parte, preturile de care beneficiaza clientii acestora au ramas la nivelul din 2009-2010, cand acestia au pus presiune pe operatorii de logistica in scopul micsorarii preturilor, situatie care se reflecta in prezent prin profituri foarte mici. In opinia lui Robin Martens insa, aceasta nu este o situatie sustenabila, dat fiind faptul ca fiecare partener din supply chain trebuie sa genereze suficient profit pentru a sustine si a reinvesti in imbunatatirea constanta a activitatilor lor. „Nu ne asteptam la o revenire completa a industriei logistice romanesti in 2011, totusi, odata ce propuneri ca intarzierea platii TVA, reprezentarea fiscala, strategia intermodala, extinderea Portului Constanta, dezvoltarea de terminale intermodale pe Dunare, la Giurgiu sau Oltenita si Calafat vor fi implementate, acestea vor atrage o crestere a interesului companiilor internationale, care vor fi tentate sa ia in considerare rute via Romania, iar Constanta va fi folosita intr-o masura mai mare ca punct de intrare a marfii in Europa”, a incheiat directorul Archicom.
Potrivit reprezentantilor Archicom, costurile operatorilor logistici au crescut, si nu doar din cauza scumpirii constante a combustibililor, ci si deoarece clientii au devenit mai pretentiosi. Pe de alta parte, preturile de care beneficiaza clientii acestora au ramas la nivelul din 2009-2010, cand acestia au pus presiune pe operatorii de logistica in scopul micsorarii preturilor, situatie care se reflecta in prezent prin profituri foarte mici. In opinia lui Robin Martens insa, aceasta nu este o situatie sustenabila, dat fiind faptul ca fiecare partener din supply chain trebuie sa genereze suficient profit pentru a sustine si a reinvesti in imbunatatirea constanta a activitatilor lor. „Nu ne asteptam la o revenire completa a industriei logistice romanesti in 2011, totusi, odata ce propuneri ca intarzierea platii TVA, reprezentarea fiscala, strategia intermodala, extinderea Portului Constanta, dezvoltarea de terminale intermodale pe Dunare, la Giurgiu sau Oltenita si Calafat vor fi implementate, acestea vor atrage o crestere a interesului companiilor internationale, care vor fi tentate sa ia in considerare rute via Romania, iar Constanta va fi folosita intr-o masura mai mare ca punct de intrare a marfii in Europa”, a incheiat directorul Archicom.

Surprinzator, 2010 a fost un an bun pentru companiile ce au oferit in tara noastra solutii pentru companiile de logistica si transport. Operatorii romani se pregatesc pentru a face fata competitiei tot mai acerbe din domeniu, astfel ca au decis sa investeasca sume importante ori in dotarea depozitelor, ori in sisteme informatice care sa le ajute la eficientizarea activitatii. Exemple sunt Dexion Storage Solutions, care a semnat anul trecut aproape 450 de contracte, si Ortec, care a reusit sa-si dubleze cifra de afaceri.

Criza din 2009 au facut ca vanzarile de echipamente de depozitare de anul trecut sa creasca substantial. Iar noiembrie a fost cea mai fructuoasa luna de vanzari din ultimii doi ani.

Dexion Romania detine o cota de 30-40% din piata sistemelor de depozitare de la noi, fara a lua in considerare cladirile proiectate pe structura de rafturi si rafturile de prezentare, sisteme care momentan nu sunt disponibile in Romania.
In primele 10 luni ale anului, compania a inregistrat o cifra de afaceri de circa 7,5 milioane de euro. In aceeasi perioada a semnat 446 de contracte noi in tara noastra, succes ce a determinat angajatii firmei sa lucreze in doua schimburi. Toate proiectele companiei includ consultanta si service gratuite, iar pentru a reduce costurile, a lansat si o gama de produse standard sub forma de kituri, care se pot instala usor chiar de catre client. „In 2010 am castigat numerosi clienti noi si am avut bucuria de vedea clienti vechi revenind pentru a cere solutii de extindere a depozitelor, construirea unora noi sau accesorii in vederea cresterii eficientei si a sigurantei instalatiei“, a afirmat Rares Balan, director de marketing Dexion Storage Solution. „In afara de marile lanturi de magazine, cele mai multe multinationale iau decizia de achizitionare a sistemelor de depozitare la nivel regional. Numele Dexion, cunoscut la nivel international, ne-a recomandat mai ales clientilor interesati de solutii complexe de tipul rafturilor mobile MOVO sau al depozitelor automatizate.
In aceasta perioada, s-a simtit lipsa marilor proiecte logistice, care in trecut reprezentau cea mai mare parte a comenzilor noastre, ce a trebuit suplinita printr-un numar mare de proiecte de dimensiuni mai reduse.“

Scad preturile
Ca urmare a cresterii pretului la otel, preturile la astfel de solutii au crescut usor la inceputul anului, pentru ca apoi sa revina la normal. „De curand, am inregistrat o scadere cu 5% a preturilor pentru toate produsele noastre, performanta pe care am putut-o realiza datorita eficientizarii productiei si a sistemului de achizitii“, a explicat Rares Balan.
Numarul important de contracte semnate in 2010 a permis companiei investitii importante. Un exemplu este infiintarea unui birou de testare a produselor, la Rasnov, care permite verificarea rezistentei noilor produse lansate, dar si a configuratiilor speciale. In plus, capacitatea de productie a fost si ea extinsa in 2010, prin deschiderea unei noi linii de productie pentru accesorii, precum si a unei linii suplimentare de laminare la rece a coloanelor.
Tot anul trecut, biroul de suport vanzari s-a extins la peste 20 de membri, care ofera solutii pentru cele mai complexe proiecte de depozitare venite din toate tarile europene prin intermediul Constructor Group, grup international din care face parte si Dexion.

Gama completa de solutii
Anul trecut, avantajele majore ale Dexion au fost echipa de vanzari, una dintre cele mai extinse ale unui comerciant de sisteme de depozitare din Romania, dar si extinderea majora a gamei de produse.
Anul trecut, Dexion Storage Solutions a lansat sistemul de rafturi in consola Cantilever, destinat depozitarii marfurilor foarte lungi si grele, util firmelor care activeaza in constructii si productie si care s-a bucurat de succes in randul clientilor.
Un alt sistem lansat in 2010 a fost cel de depozitare a anvelopelor, cautat mai ales dupa noua reglementare care a impus folosirea anvelopelor de iarna, si care determina tot mai multi comercianti sa-si faca stocuri. Sistemul se monteaza pe rafturile HI280 si asigura o depozitare sigura si eficienta a anvelopelor de schimb de-a lungul intregului an.
Pentru depozitarea marfurilor voluminoase, dar nu foarte grele, Dexion a lansat solutia sistemului de rafturi in consola Light Cantilever, care are la baza conceptul sistemului Cantilever.
Un accesoriu proiectat de Dexion este unitatea "pull-out", ce se monteaza pe grinzile rafturilor pentru paleti si permite o manipulare manuala facila si ergonomica a marfii.
In plus, pentru a eficientiza costurile si a oferi o solutie cat mai simpla si mai accesibila clientilor, compania a realizat versiuni ale rafturilor sub forma de kituri standard, la un pret redus, care se pot achizitiona direct de pe site-ul companiei.
Dexion a intrat si in domeniul informaticii logistice prin sistemul sotfware Constructor WIS, gandit ca un supliment pentru sistemele de tip ERP sau WMS, care sa ofere simulari de ocupare a unei hale, pentru un maximum de eficienta. Cele mai bine vandute sisteme anul trecut au fost cele standard, universale, cum sunt stelajele pentru paleti din gama Premierack si rafturile usoare galvanizate HI280. Acestea au avut succes in general in randul producatorilor si al companiilor care detin depozite de componente electronice, produse chimice si subansamble industriale.

Planuri mari pentru 2011
Pentru anul acesta, reprezentantii companiei se asteapta ca in top sa fie tot rafturile pentru paleti Premierack si cele usoare galvanizate HI280, datorita utilizarii lor universale si a pretului redus. „Speram ca in 2011 sa vindem primul sistem automatizat in Romania si ne asteptam ca si sistemul Light Cantilever, proaspat lansat, sa isi gaseasca usor locul pe piata. Vom promova si solutiile de depozitare mobile, din gama Compactus, subliniind avantajele majore de aranjare a spatiului, ergonomie si confort fata de arhivele fixe traditionale“, a declarat reprezentantul Dexion Storage Solutions.
Realizarea proiectelor pentru 2011 depinde de bugetul disponibil, dar si de cifra de vanzari. Anul acesta, compania intentioneaza extinderea liniei de productie de rafturi HI280 de la Rasnov, astfel incat intreg sistemul sa poate fi realizat in Romania, reducandu-se major timpii de livrare. Iar in fabrica vor fi instalate echipamente suplimentare pentru a diversifica si fluidiza productia de grinzi pentru rafturi. In plus, vor fi lansate solutii automatizate de depozitare de o complexitate crescuta. „Avem in plan extinderea gamei de produse comercializate si lansarea unor noi game de sisteme pentru echiparea magazinelor, si a unor fisete si dulapuri. Ne vom axa pe promovarea solutiilor de arhivare, pentru a face numele Dexion la fel de cunoscut in acest mediu, ca si in logistica.“

Ortec si-a dublat cifra de afaceri
2010 a fost pentru Ortec un an plin. Compania a reusit aproape sa isi dubleze cifra de afaceri fata de 2009, la fel ca si numarul implementarilor. „Criza a crescut interesul clientilor pentru investitii in solutii de reducere a costurilor si eficientizare. Alti clienti, insa, au decis, tot din cauza crizei, sa opreasca toate investitiile. Desi inteleg aceasta decizie, consider ca tocmai in aceste momente dificile este un prilej bun pentru ca firmele sa se pregateasca pentru cresterea economica ce va veni inevitabil in anii urmatori. Daca nu te concentrezi pe eficientizare, atunci competitorii te vor depasi pana la urma. Acest lucru este valabil atat pentru clientii nostri, cat si pentru noi“, a declarat Herman Wierenga, director general ORTEC Central and Eastern Europe.

Ortec a pus accent pe transport si distributie
Anul trecut, Ortec a pus accent pe optimizarea afacerii clientilor sai de transport si distributie prin produsele sale Shortrec, Transport&Distribution si LoadDesigner. Softul Ortec este permanent dezvoltat la sediul central al companiei din Olanda. „Pentru noi un proiect este interesant daca putem asigura clientului recuperarea investitiei in mai putin de un an, indiferent daca este vorba de o firma mare sau de una mica. Cele mai importante avantaje ale solutiilor noastre sunt: economii in costurile operationale, cresterea controlului operatiunilor, minimalizarea dependentei de actiunea umana si, per total, cresterea eficientei si performantei.“
Desi isi promoveaza toate solutiile, Ortec se concentreaza in tara noastra pe piata de transport si distributie.
Ortec are circa 35 de clienti din acest segment, din care 10 in Romania. „Solutiile noastre software reduc costurile de operare, dar acest lucru necesita, de asemenea, o buna organizare si schimbari la nivelul companiei. Noi ajutam clientii in acest sens folosind cele mai bune practici pe care le-am asimilat in experienta de 29 de ani pe care o avem in acest domeniu.“ Cel mai sofisticat proiect al companie este cel cu Arcelik, producatorul turc de electrocasnice reprezentat in tara noastra de Artic. La acest client compania a integrat sistemul sau pe cel IT existent, rezultand o solutie sofisticata, care salveaza costurile din mai mult de 30 de depozite.

Pretul este indexat anual
Pretul solutiilor Ortec depinde de numarul de utilizatori si de dimensiunea companiei, iar acestea sunt indexate anual in functie de evolutia pietei.
„In special in Romania am vazut efectele crizei financiare in fluxul de numerar al clientilor nostri. Dar cred ca toate companiile din tara au fost afectate. Din experienta noastra putem spune ca in Romania cultura platilor este diferita de cea din alte state din regiune. Noi am devenit foarte stricti in acest sens. Trebuie sa facem asta pentru a pastra sanatoasa situatia noastra financiara.“
Pentru anul acesta, reprezentantii Ortec au estimat o crestere de aproape 50% fata de 2010.
In afara de Romania, planul companiei este de a se extinde si pe pietele din Polonia si Grecia, prin biroul de la Bucuresti. Ortec are sediul central in Olanda si birouri in Germania, Franta, Belgia, Marea Britanie, Elvetia, Spania, Atlanta (SUA), iar de anul trecut si in Australia.