economic Archives - Pagina 2 din 3

Contextul economic international isi spune cuvantul in proiectele de investitii din 2012, astfel ca intreaga Europa Centrala si de Est cunoaste un declin pe acest segment. Nici in tara noastra lucrurile nu se misca prea mult, oferta de spatii de depozitare fiind destul de limitata, in concordanta si cu disponibilitatea operatorilor logistici. Cele mai multe tranzactii se deruleaza tot in zona Capitalei, dar este adevarat ca sunt cateva proiecte interesante si in restul tarii. Tariful mediu de inchiriere este de 4,2 euro/m²/luna si, desi a ramas aproximativ la acelasi nivel in ultimii doi ani, proprietarii au inceput sa ofere intre trei si cinci luni de chirie gratis ("rent-free"), in functie de perioada de timp pe care este incheiat contractul.

Totalul investitiilor efectuate in tarile din Comunitatea Europeana in al doilea trimestru din 2012 s-a ridicat la 25,4 miliarde de euro, in crestere cu 4% fata de primul trimestru al anului. Procentul semnificativ mai mare inregistrat in acest trimestru este un semn vadit al faptului ca investitorii sunt puternic focalizati pe pietele pe care le percep drept sigure si viabile, potrivit lui Megali Marton, director DTZ CEMEA Research. Astfel, aproximativ trei sferturi din activitatea investitionala s-a concentrat in cele trei piete principale, Marea Britanie, Franta si Germania, unde volumele au totalizat 18,7 miliarde de euro. Este vorba de nu mai putin de 60% din activitatea investitionala din Europa.
Intensificarea activitatii investitorilor din afara continentului cu disponibilitati mari de capital a fost principalul stimulent al cresterii. Investitorii inter-regionali au adus un volum net de 5,2 miliarde de euro in trimestrul al doilea al lui 2012. In contextul unui climat economic nefavorabil, generat de datoriile de tara si de capacitatea limitata a bancilor de creditare, care sunt concentrate asupra diminuarii expunerii pe creditele imobiliare acordate, volumul investitiilor imobiliare in Europa ar putea ajunge la aproximativ 100 de miliarde de euro pentru tot anul 2012, potrivit unui raport DTZ Research. Nu in ultimul rand, se observa un potential de crestere din partea investitorilor dispusi sa isi asume un risc mai mare si sa se concentreze asupra unor proprietati secundare.

Au scazut investitiile in Europa Centrala si de Est
Volumul investitiilor in Europa Centrala si de Est a scazut cu 47% in prima jumatate a lui 2012, dupa doi ani de crestere semnificativa (2010-2011). Declinul s-a resimtit cu precadere in cel de-al doilea trimestrul al anului. Practic, de la 834 de milioane de euro in primul trimestru investitiile au scazut la 327 de milioane de euro in cel de-al doilea.
Cu toate acestea, au fost diferente intre pietele din regiune. Spre exemplu, in Cehia investitiile au crescut, atingand in al doilea trimestru valoarea de 159 de milioane euro, dupa ce in primul s-au ridicat la numai 20 de milioane de euro. Pe de alta parte, Polonia, care in ultimii ani a dominat piata din regiune, ……

Caderea din ultimii doi ani a majoritatii ramurilor economiei autohtone, reflectata intr-o scadere abrupta a produsului intern brut (PIB), in termeni reali, s-a resimtit in ultima perioada cu atat mai mult cu cat venea dupa un proces alert de crestere inregistrat in 2007 si 2008. Conform statisticilor INS, in ultimii patru ani, industria a mai salvat oarecum „onoarea” economiei, agricultura si constructiile inregistrand grave scaderi. Evident, volumele de marfuri transportate au fost si ele afectate negativ, atragand dupa sine si o criza a transportului, in special a celui rutier, lovit si asa „sub centura” de lipsa infrastructurii. De asemenea, piata fortei de munca a experimentat schimbari semnificative in termeni de volum si structura, populatia activa fiind in fiecare an tot mai redusa si cu o putere de cumparare tot mai mica.

Volumul comertului international din Romania a inregistrat in 2010 o crestere fata de anul anterior, respectiv exporturile FOB au fost in valoare de 37.293 de milioane de euro (+28,2%), iar importurile CIF, de circa 46.802 de milioane de euro (+20,1%), balanta comerciala FOB-CIF fiind, in aceste conditii, de minus 9.509 de milioane de euro.
In ceea ce priveste comertul domestic, in 2010, indicii de volum ai cifrei de afaceri provenite din activitatile din zona retailului au crescut cu 18,7% comparativ cu 2008 (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor). Scaderi au fost inregistrate in special la vanzarile de bunuri nealimentare (20,5%), la vanzarea cu amanuntul a combustibililor (16,6%) si la vanzarile de produse alimentare, bauturi racoritoare si tigari (18,1%).

Serviciile, cea mai mare contributie la PIB
In 2010, nivelul PIB, in termeni nominali, a fost de 513.640,8 milioane de lei, respectiv de 23.967 de lei pe cap de locuitor. In 2010, comparativ cu 2009, PIB (in termeni reali) a scazut cu 1,3%, iar pe cap de locuitor cu 1,1%. Caderea a fost dramatica in perioada 2009-2010 in special comparativ cu procesul de crestere economica inregistrata in anii anteriori (6,3% in 2007 fata de 2006 si 7,3% in 2008 fata de 2007).
In 2010, evolutia PIB, pe sectoare de activitate, a avut urmatoarele caracteristici: serviciile au inregistrat cea mai mare contributie la formarea PIB, respectiv de 47,5% din total (244.241,6 milioane de lei), in vreme ce locul secund i-a revenit industriei, respectiv formarea a 26,4% din PIB (135.472 milioane de lei). Constructiile au contribuit cu 8,9% (45.481,9 milioane de lei), iar agricultura, silvicultura, vanatul si pescuitul cu 6% (30.728,6 milioane de lei). Pe de alta parte, in 2010, valoarea adaugata bruta a totalizat 455.924,1 milioane de lei si a reprezentat 88,8% din PIB.
In acelasi timp, anul trecut investitiile au fost in principal focusate pe industrie, incluzand aici energia termica si electrica, pe gaz si apa (42,2%), dar si pe servicii (40,5%). Investitiile in constructii noi au scazut de la 85,1% in 2009 la 69% in 2010, iar cele in echipamente, de la 60,6% (in 2009) la 53,9% in 2010.

Industria are o evolutie mai buna decat agricultura si constructiile
In interiorul structurii productiei agricole, sectorul cerealelor se evidentiaza, acumuland circa 66,2% din productia totala in 2010, 32,7% revenind productiei animale, iar 1,1%, serviciilor din agricultura. In 2010, productia de cereale a fost mai mare decat in 2009, dar mai scazuta decat in 2008. Anul trecut, comparativ cu 2009, recoltele au scazut pe anumite categorii (cartofi, vegetale si struguri) si au crescut la cerealele cultivate pentru boabe, la plantele leguminoase (fasole, sfecla de zahar), culturi oleaginoase si fructe.
In 2010, indexul cifrei de afaceri provenite din industrie a crescut, fata de 2005, in medie cu 51,5% datorita atat productiei (+53,5%), cat si mineritului si industriei extractive (+15,7%). Indexul productiei industriale (serie bruta) a crescut in 2010 cu 23,4%, ca rezultat al unei productii mai mari (+28,9%), dar si al fabricarii si furnizarii unei cantitati mai mari de electricitate, gaz, vapori si aer conditionat (+11,8%).
Cea mai importanta crestere a fost inregistrata de productia de echipamente electrice, de produse din plastic si cauciuc, de productia de autovehicule, remorci si semiremorci, ca si de fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei. La fel, o pondere importanta apartine productiei articolelor din paie si materialelor impletite, productiei si furnizarii electricitatii, gazului, vaporilor si aerului conditionat. Indicii lucrarilor de constructii arata ca, in 2010, constructiile noi au fost in scadere fata de anul anterior, de la 77,4% la 62,8%. La fel, reparatiile capitale au acumulat anul trecut 86,2%, fata de 89,9% in 2009, in vreme ce reparatiile curente si de intretinere au scazut, de la 92,2% (2009) la 91,8% (2010).

Mai multe marfuri au mers pe aer si apa decat pe sosea
Cantitatea de marfuri transportata pe calea ferata a fost din 2007 in 2009 intr-o continua scadere, o usoara crestere inregistrandu-se abia anul trecut. Astfel, daca in 2007 au fost transportate 69 de milioane de tone de marfuri, apoi, in 2008, circa 67 de milioane de tone, s-a ajuns la numai 51 de milioane de tone in 2009 si la doar 53 de milioane de tone in 2010. Pe de alta parte, transportul de persoane pe calea ferata a inregistrat 88 de milioane de pasageri in 2007, 78 de milioane in 2008, 70 de milioane in 2009 si, cel mai putin, in 2010, au fost transportati doar 64 de milioane de pasageri.
Pe apele interne au fost transportate circa 29 de milioane de tone de marfuri in 2007, crescand apoi la 30 de milioane in 2008.
Apoi, 2009 a venit cu o scadere la doar 25 de milioane de tone, iar 2010 cu o crestere pana la 32 de milioane de tone de marfuri, distantele variind de la opt miliarde de tone-km in 2007 la 14 miliarde de tone-km in 2010.
De-a lungul conductelor de petrol au fost transportate 12 milioane de tone de marfa in 2007 si 2008, pe distante de doua miliarde de tone-km, urmand o scadere in 2009 la noua milioane de tone de marfa (un miliard tone-km) si de sapte milioane de tone de marfa in 2010 (un miliard tone-km).
Transportului maritim i-au revenit in 2007 circa 49 de milioane de tone de marfuri, crescand la 50 de milioane in anul urmator, si avand doar 36, respectiv 38 in 2009 si 2010.
Pe calea aerului au fost transportate, in 2007, circa 22 de mii de tone de marfuri, in crestere in anul urmator pana la 27.000 t. In 2009 au fost transportate 25.000 t, in vreme ce anului trecut i-au revenit circa 26.000 t. In plus, opt milioane de pasageri au ales transportul aerian in 2007, iar circa noua milioane in 2008 si 2009. Anul trecut s-a inregistrat un maximum din ultimii ani, cu circa 10 milioane de pasageri pe cursele aeriene.
Transportului rutier i-au revenit circa 357 de milioane de tone de marfuri in 2007 (60 miliarde de tone-km), urmate de 365 de milioane in 2008 (56 miliarde t-km) si de doar 293 de milioane in 2009 (34 miliarde t-km). Volumele cele mai mici au fost inregistrate in 2010, fiind transportate circa 175 de milioane, pe distante de 26 miliarde t-km. Circa 231 de milioane de pasageri au optat in 2007 pentru transportul rutier national sau international, fiind in crestere in 2008 pana la 297 de milioane de calatori. Anul urmator s-au inregistrat numai 262 de milioane de pasageri, mai multi decat in 2010, cand doar 245 de milioane de persoane au preferat transportul rutier.

Mai putin de 10 milioane de persoane muncesc
In contextul tranzitiei economice, piata fortei de munca din Romania a experimentat schimbari semnificative in termeni de volum si structura ale principalilor indicatori ai fortei de munca. Acest proces a fost caracterizat de reducerea populatiei active din punct de vedere economic, ca si a angajarilor, cu un nivel relativ constant al ratei de somaj. Dar criza financiara, de la inceputul ei, in special din a doua parte a lui 2008, a avut un efect negativ asupra structurii fortei de munca, aducand o crestere a fenomenului somajului.
Daca in a doua jumatate a anilor ’90 populatia activa din punct de vedere economic s-a mentinut la un nivel inalt, de exemplu la peste 11 milioane de persoane, noul mileniu a debutat cu o scadere semnificativa ai indicatorilor. Incepand cu 2002, populatia activa din punct de vedere economic a scazut la circa 10 milioane. In 2010, populatia activa ajunsese la doar 9.965.000 de persoane, din care 95,8% apartine grupului de varsta de munca cuprinsa intre 15 si 64 de ani.
Dupa o crestere continua inregistrata in perioada 2005-2008, in 2009 numarul angajarilor a inceput sa scada, in 2010 atingand cea mai scazuta valoare din ultimii cinci ani (9.240.000 de persoane). Dintre persoanele cu un loc de munca, circa 55,3% sunt barbati. Pana in 2002, majoritatea populatiei angajate locuia in zonele rurale, insa incepand cu 2003 cea mai mare parte a fortei de munca se regaseste in mediul urban. In cadrul populatiei ocupate, angajatii prevaleaza, cu o cota de 65,6% din total, in 2010.
Numarul somerilor inregistrati in 2010 era de 725.000, in crestere comparativ cu 2009 (6,5%) si 2008 (26%). In 2010, din numarul total de someri, circa 28,1% au fost persoane tinere, cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani.

Veniturile banesti, in crestere, iar cele in natura in scadere
In perioada 2007-2010, structura veniturilor totale de uz casnic arata o pondere ridicata a veniturilor banesti, care a crescut de la 81,1% in 2007 la 83,9% in 2010. In aceeasi perioada, veniturile in natura au avut un trend de scadere, ajungand la doar 16,1% in 2010, in principal datorita valorii echivalente de consum a produselor agro-alimentare din resursele proprii (o scadere de 1,6 puncte procentuale, comparativ cu 2007).
In 2010, salariile si alte venituri similare au reprezentat categoriile cele mai importante, cu ponderea cea mai mare in veniturile banesti familiale (58,8%), in scadere oricum cu 2,1 puncte procentuale comparativ cu 2009. O pondere majora in veniturile banesti familiale apartine prestatiilor sociale (30,6%, in crestere cu 1,7% puncte procentuale, comparativ cu 2009). Dimpotriva, veniturile din agricultura, din activitati independente si din proprietati au o cota scazuta in veniturile banesti familiale.
In general, in conditii egale de munca, salariile sunt aceleasi pentru barbati si femei, eventualele diferente fiind cauzate de nivelul competentelor si de pozitia ierarhica. Raportul dintre barbati si femei in ceea ce priveste salariile a inregistrat fluctuatii determinate in principal de eficienta activitatilor economice in diferite domenii si prin avansarea unor femei in pozitii de conducere. Decalajul dintre salariul mediu brut al femeilor si cel al barbatilor s-a redus de la 24% (in 1996) la 17,6% in 2003 si 8,4% in 2009. In 2010, decalajul a inregistrat o crestere fata de anul anterior cu 4,2 puncte procentuale, revenindu-i un procentaj de 12,6%.
Castigurile brute reale au experimentat o scadere severa in timpul primilor ani de tranzitie (1991-1999), insa, incepand cu 2003, s-a observat o schimbare in bine a valorii reale a veniturilor brute, cu un nivel inregistrat in 2008 de 48,8 puncte procentuale.
In 2009, castigurile reale, comparate cu 1990, au fost de 123,8%, cu doar 2 puncte procentuale mai putin decat in 2008, insa tendinta de scadere a continuat si in 2010 (din datele statistice au fost excluse unitatile economice cu mai putin de patru angajati).

Consumul populatiei, predominat de alimente si sucuri
In perioada 2007-2010, produsele agro-alimentare si bauturile ne-alcoolice au ocupat cel mai mare procentaj din cheltuielile totale de consum (41%), scazand, oricum, cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu 2007. Trendul de scadere a putut fi observat in cheltuielile pentru dotarea si intretinerea locuintelor (de la 61,8% in 2007 la 61,6% in 2010).
In 2010, intre cheltuielile generale de uz casnic, cele pentru consumul de alimente au ocupat 35,5%. In medie, fondurilor alocate bunurilor ne-alimentare le-a revenit circa 35,4% din cheltuielile totale, in vreme ce cheltuielilor pentru servicii, doar 29,1%.
In Romania, consumul de carne si produse din carne s-a plasat la un nivel relativ scazut, comparativ cu standardele statelor dezvoltate. Consumul lunar mediu de carne proaspata, pe cap de locuitor, s-a situat la 3,1 kg in 2010. Impreuna cu produsele din carne, cantitatea a ajuns la 4,2 kg lunar, ceea ce inseamna un consum mediu anual, pe cap de locuitor, de 50 kg. In 2010, consumul bauturilor alcoolice si non-alcoolice a avut o medie lunara, pe cap de locuitor, de 4,9 l de apa minerala si bauturi fara alcool, de 1,1 l de bere, 0,9 l de vin si 0,2 l de branduri naturale si regionale. Comparativ cu 2007, aceste nivele au fost mai mari la apa minerala si alte bauturi ne-alcoolice cu 14,1%, la bere cu 2,9%, la vin si restul de produse autohtone cu 4,1% si, respectiv, 2,3%.
In perioada 2007-2010, dotarile de uz casnic cu bunuri de folosinta indelungata au crescut pentru majoritatea produselor. Din 2007 in 2010, dotarile casnice cu frigidere si congelatoare au scazut cu 7% din cauza unei cresteri de 33,4% a achizitiilor de cutii frigorifice. De asemenea, dotarile casnice cu televizoare au crescut cu 11,5%, iar cele cu aspiratoare si masini electrice de spalat au crescut cu 15,8%, respectiv cu 12,2%.