Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Peste 200 de antreprenori din toate sectoarele economiei românești au participat la prima ediție a conferinței naționale „SupraTAX”, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Evenimentul marchează începutul unei noi serii de dialoguri naționale între mediul de afaceri și factorii de decizie, cu scopul de a identifica soluții fiscale și economice aplicabile imediat, nu doar analize teoretice. Seria „SupraTAX” atrage atenția asupra realității pe care mediul privat o trăiește în fiecare zi: „România nu mai are doar o problemă de presiune fiscală, ci una de suprataxare care riscă să devină un dezechilibru structural.”

Conform Eurostat, inflația din România a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, fiind cea mai ridicată din UE, iar media zonei euro la doar 2,2%. Această diferență arată că România se scumpește mai repede decât restul Europei. Astfel, atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, costul real îl plătește economia productivă.

Laureatul premiului Nobel, Milton Friedman a explicat, cu o precizie care rămâne actuală, că inflația este o formă de impozitare fără adoptarea unei legi. În România, acest tip de impozitare tăcută apasă cel mai mult pe companiile care susțin bugetul de stat.

Antreprenorii pierd din puterea de investiție, în timp ce statul încasează mai mult din fiecare leu care se devalorizează. Suprataxarea și inflația devin, totodată, două fețe ale aceleiași probleme: o economie care plătește mai mult, dar produce mai puțin.

În același timp, costul finanțării a rămas ridicat, dobânda-cheie a Băncii Naționale a ajuns la 6,5%, una dintre cele mai ridicate din UE, iar rata dobânzilor la creditele pentru companii în jur de 7–8% pe an. Practic, capitalul e scump, investițiile private încetinesc, iar accesul IMM-urilor la credite devine o problemă structurală.

Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 30% la începutul lui 2025, în absența predictibilității fiscale și a stabilității mediului economic. Investitorii externi avertizează deja că lipsa impredictibilității fiscale poate determina retragerea capitalului, chiar și pentru marile lanțuri de retail internaționale. Seria „SupraTAX” atrage atenția asupra riscului real al pierderii încrederii investitorilor, cauzată de decizii incoerente care descurajează capitalul să rămână pe termen lung.

În loc să restructureze cheltuielile publice, statul caută soluții prin taxarea veniturilor private, ceea ce pune presiune tot mai mare pe antreprenori. Aceștia resimt povara fiscală în facturi, contribuții și reglementări succesive. În acest context, România are nevoie de un parteneriat real între stat și contribuabili, mai ales după cele trei valuri succesive de măsuri fiscale care au afectat direct mediul privat:

• creșterea TVA standard la 21% de la 1 august 2025 și restructurarea cotelor reduse, ceea ce înseamnă costuri în lanț pentru aproape toate industriile;

• limitarea și restrângerea regimului microîntreprinderilor – plafonarea succesivă a cifrei de afaceri eligibile (de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, cu anunțul clar că va coborî la 100.000 euro din 2026) și trecerea accelerată a firmelor mici la impozit pe profit de 16%;

• majorarea accizelor și taxelor specifice pe energie, combustibil, etc.;

• anunțuri repetate despre noi contribuții sectoriale, fără analiză de impact transparentă;

• și, în paralel, promisiunea reducerii deficitului bugetar din venituri suplimentare, nu din reforma reală a cheltuielilor publice.

Acesta este climatul în care antreprenorii români sunt nevoiți să rămână competitivi nu doar între ei, ci în fața capitalului european și internațional – iar România concurează azi, la nivel de atractivitate, cu piețe unde inflația este de 2-3%, finanțarea este la 2-3%, iar regimul fiscal este previzibil pe orizont de 5-10 ani.

„Antreprenorii nu cer privilegii, ci aer. Aerul acela de stabilitate fără de care nicio economie nu poate respira”, a menționat Cristina Chiriac, doctor în economie, președinta CONAF și moderatoarea dezbaterii de la Brăila. „În România ultimilor ani, regulile se schimbă mai repede decât pot fi înțelese, iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respirația companiilor – în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii. Nu vorbim despre grafice și tabele, ci despre oameni care duc în spate motorul economiei. Avem, însă, un sistem care taxează din ce în ce mai mult munca și subvenționează nemunca, iar echilibrul nu poate fi restabilit fără curajul de a recunoaște această realitate.

Suntem pregătiți să creăm grupuri de lucru mixte – antreprenori, economiști, experți fiscali și reprezentanți ai autorităților – pentru a livra soluții concrete, cuantificabile, prin care deficitul bugetar real poate fi redus. Măsurile propuse vor fi sintetizate și transmise premierului și decidenților politici, pentru a demonstra că România poate echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat.

Formatul SupraTAX s-a născut dintr-o nevoie de luciditate: vrem să readucem rațiunea în centrul deciziei economice și să demonstrăm că echilibrul bugetar nu se obține sufocând economia, ci lăsând-o să respire. Măsurile pe care le propunem nu sunt artificii fiscale, ci oxigen curat pentru o economie care trebuie să devină competitivă, nu să atingă limita supraviețuirii.”

În deschiderea evenimentului, Daniela Cireașă, președinta CONAF Brăila, și primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, au evidențiat faptul că dialogul public-privat trebuie coborât în teritoriu, acolo unde se vede cel mai repede efectul fiecărei decizii fiscale asupra salariilor, investițiilor și locurilor de muncă.

Panelul de la Brăila a reunit nume cu greutate din economie, fiscalitate și business operațional: Elena-Ecaterina Chivu (președinta CECAR), Iuliana Tănase (Șef Serviciu Îndrumare, Asistență și Servicii Contribuabili în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați), Gabriel Biriș (Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL), Otilia Pețu, fondatoarea NOA, Lelila Mancaș (Director Marketing, Comunicare și CSR, Edenred România) și Daniel Anton (Director Financiar, Al Dahra Agricost).

În cadrul conferinței, Cristina Chiriac a lansat întrebarea către antreprenorii din sală: „Câți dintre dumneavoastră considerați că este momentul pentru o creștere a salariului minim pe economie?”. 95% dintre participanți au răspuns că nu este momentul, argumentând că o astfel de decizie, luată în lipsa indicatorilor de performanță reali și a productivității măsurabile, ar împinge economia și mai aproape de stagnare.

Soluțiile identificate la Brăila – de la experimente fiscale la coerență economică

În cadrul dezbaterii, antreprenorii și specialiștii prezenți au conturat un set de măsuri realiste și aplicabile, menite să redea respirație economiei și să reechilibreze relația dintre stat și contribuabil.

1.          Taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi de peste 5.000 euro

2.          Compensarea contribuțiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite și neîncasate reprezentând concedii medicale

3.          Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%)

4.          Eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”)

5.          Eliminarea limitării cheltuielilor de consultanță și management la 1%

6.          Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor)

7.          Impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declarație inițială de patrimoniu – T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată in toate cazurile, după perioada de conformare)

8.          Eliminarea CASS la tichetele de masă

9.          Reintroducerea creditului fiscal pentru creșe și grădinițe pentru stimularea natalității și reducerea analfabetismului funcțional

10.        Indexarea amortizării fiscale cu inflația

11.        Încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificații

12.        Uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deținute de persoane fizice și juridice, diferențierea impozitului doar în funcție de folosință, rezidențial sau nerezidențial/comercial)

13.        Scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreținere trei sau mai mulți copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro.

14.        Consolidarea Codului fiscal precum și a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum și toate ordinele date în aplicarea articolelor.

Gabriel Biriș – Co-Managing Partner, Biriș Goran SPARL a declarat: „În ultimul deceniu, Codul Fiscal al României a fost modificat de peste o mie de ori. Nu există sistem fiscal care să poată funcționa eficient în asemenea condiții de instabilitate. Această avalanșă de schimbări a creat o profundă lipsă de predictibilitate — pentru antreprenorii onești, pentru contabili, dar și pentru angajații ANAF. Când regulile jocului se schimbă mai des decât anotimpurile, chiar și cei mai corecți contribuabili ajung să se teamă că pot greși fără intenție. Într-un astfel de mediu, încrederea în stat se erodează și capacitatea lui de a colecta corect și echitabil veniturile bugetare.

Soluția este reforma structurală simplă și logică: introducerea taxării inverse generalizate pentru operațiunile peste un anumit prag. Mecanismul este testat, eficient și transparent. Aplicată consecvent, această măsură ar reduce semnificativ frauda de TVA și ar putea aduce la bugetul de stat între 5,5 și 6 miliarde de lei anual.”

Elena-Ecaterina Chivu – președinta CECAR a precizat: „România are nevoie în primul rând de o consolidare reală a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât acestea să devină instrumente previzibile și accesibile tuturor celor care le aplică. Propunem adoptarea unor forme complete, care să includă textele de lege, toate actele subsecvente — normele metodologice, precum și ordinele emise pentru aplicarea fiecărui articol. Numai printr-o asemenea integrare putem asigura coerența între intenția legislativă și practica fiscală de zi cu zi.

Un Cod fiscal consolidat înseamnă mai multă transparență. Înseamnă să oferim antreprenorilor, profesioniștilor contabili și administrației fiscale același limbaj, aceeași logică și aceeași predictibilitate.

Doar într-un asemenea cadru fiscal clar și unitar putem vorbi despre încredere, despre parteneriat între stat și contribuabil și despre un mediu economic care să stimuleze conformarea voluntară, nu teama de greșeală.”

SupraTAX nu este doar un proiect, ci un apel la luciditate

România transmite semnale mixte: declarăm că vrem investiții, dar schimbăm regulile jocului fiscal trimestrial. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare, iar dobânzile mari blochează investițiile în modernizare și digitalizare – exact acelea care cresc productivitatea și baza de impozitare sănătoasă.

Investițiile străine directe încetinesc, iar capitalul autohton trebuie protejat, nu penalizat. În același timp, piața riscă o consolidare accelerată, în care jucătorii mari decid strategic la nivel regional dacă rămân sau se retrag din România.

Într-o economie care respiră tot mai greu sub greutatea propriilor taxe, SupraTAX nu este doar un proiect, ci un apel la luciditate.

Obiectivul seriei „SupraTAX”

CONAF își asumă ca fiecare dezbatere din seria SupraTAX să producă o listă de măsuri clare, executabile, prin care statul poate să lase economia să respire și, în același timp, să-și stabilizeze veniturile bugetare.

„Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare”, a completat Cristina Chiriac, președinta CONAF. „România are două opțiuni: să extragă mai mult din același capital sau să creeze condițiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă. Politicile fiscale nu pot fi scrise în izolare, într-un fișier Excel, ci trebuie conectate la fluxul real de numerar și la ciclul economic al companiilor.”

Despre formatul „SupraTAX”

Conferința „SupraTAX” de la Brăila a inclus un panel de dezbatere, o sesiune de întrebări deschise și networking între antreprenori, consultanți fiscali și reprezentanți ai administrației. Formatul va fi replicat în următoarele luni în alte județe, pentru a colecta din teren propunerile concrete ale antreprenorilor.

Seria „SupraTAX” va culmina cu un document redactat de CONAF pe baza concluziilor regionale, care va fi transmis Guvernului, Ministerului de Finanțe și Parlamentului.

Scopul este să arătăm, cu date reale din economie, că poți aduce bani la buget fără să sufoci exact companiile care generează locurile de muncă, salariile, consumul și investițiile productive.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reunește organizații și companii active la nivel național, derulează proiecte dedicate pieței muncii, educației antreprenoriale și echilibrului economic regional și reprezintă, în dialogul cu autoritățile, interesul companiilor care creează valoare și reinvestesc în România.

Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, însă echilibrul lor este din ce în ce mai fragil. În ciuda unui număr record de întreprinderi cu active care depășesc un milion de euro – 45.064, dublu față de cifra din 2013 – performanța lor financiară s-a deteriorat, înregistrând un profit net mai scăzut cu 1,6% și datorii mai mari cu 11 miliarde de euro. Potrivit studiului, realizat de CITR privind companiile de impact, aproape jumătate dintre acestea se află în continuare în dificultate financiară.

În 2024, economia României s-a confruntat cu costuri ridicate de finanțare, cerere internă volatilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene, ceea ce a pus presiune pe marjele companiilor românești. Marile companii au reușit să-și mențină activitatea, dar depind tot mai mult de finanțarea externă. Acestea generează 83% din cifra de afaceri totală a economiei (419 miliarde de euro) și dețin 85% din datoriile totale, consolidându-și rolul de nucleu al activității economice. Totuși, potrivit studiului CITR, reziliența companiilor mari se bazează mai mult pe creditare și amânarea investițiilor decât pe profitabilitate reală.

Rezistență, nu redresare: creștere susținută de datorii

Activele (+4%) și datoriile (+5%) au generat creșteri moderate în rândul companiilor de impact în 2024, în timp ce profitul net a stagnat (-1,6%), iar cifra de afaceri a rămas aproape constantă. Pentru firmele care au rămas doi ani consecutiv în aceeași categorie, rezultatele au fost mai bune (profit net +5%, active +6%, datorii +9%), însă tendința generală indică o dependență tot mai mare de finanțarea externă și de creditul furnizor.

„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. În acest context, stagnarea profitului și creșterea datoriilor pentru companiile de impact le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare.”, a subliniat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Analiza CITR arată o polarizare accentuată a riscului economic: doar 275 de companii cumulează 46% din datoriile totale la nivelul economiei. Deși firmele cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, ele concentrează 50% din datoriile acestui segment.

„Această distribuție arată că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei – acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Datoriile totale au urcat la 239 miliarde euro

La nivel agregat, datoria companiilor de impact a ajuns la 239 miliarde euro în 2024, o creștere de 11 miliarde față de 2023. Deși rata de creștere s-a moderat față de 2023, structura îndatorării a suferit o schimbare vizibilă: expunerea la datorii a scăzut în industriile productive, în timp ce în sectoarele de servicii și investiții a crescut.

Cele mai mari creșteri de îndatorare au avut loc în tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 miliarde de euro) și în sectorul energetic (+24%, +3,2 miliarde de euro), urmate de comerț (+8%). În schimb, datoria a scăzut în sectorul construcțiilor (-16%) și în industria prelucrătoare (-3%). Această evoluție confirmă faptul că economia se bazează tot mai mult pe finanțare externă, fără o creștere reală a profitabilității.

Insolvențele iminente, la cel mai ridicat nivel al deceniului

Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, adică entități care funcționează cu dezechilibre severe, a ajuns la 8.749, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și reprezentând o creștere de 7% față de 2023.

Dintre acestea, 5.244 de companii se aflau deja în această situație anul trecut și nu au reușit să se redreseze; 872 de companii proveneau direct din categoria finanțabilă; 1.048 de companii proveneau din categoria restructurabilă; iar 1.585 de companii erau nou-intrate în această categorie – entități ale căror active depășesc 1 milion de euro, dar care se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Majoritatea companiilor nou intrate în insolvență iminentă proveneau din sectorul construcțiilor (20%), tranzacțiilor imobiliare (17%), agriculturii (14%), comerțului (13%) și industria prelucrătoare (12%).

Prevenția financiară – de la reacție, în strategie

Zonele aflate în dificultate cuprind întreprinderile restructurabile și cele aflate în insolvență iminentă, incluzând peste 19.000 de companii care reprezintă 42% din totalul companiilor de impact. Aceste entități nu pot obține finanțare în forma lor actuală și necesită măsuri de restructurare sau reorganizare.

„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Momentul intervenției este decisiv – companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt mecanisme legale de prevenire, introduse prin Legea nr. 85/2014, care permit companiilor aflate în dificultate să își restructureze operațiunile înainte de a ajunge în incapacitate de plată, deci în insolvență. De asemenea, acordul de restructurare este un mecanism negociat între companie și creditorii săi, confirmat de instanță, pentru a stabili măsuri concrete de redresare financiară fără a suspenda operațiunile comerciale. Concordatul preventiv este un proces mai formal, care implică proceduri judiciare supravegheate, în cadrul cărora compania obține protecție temporară față de creditori în timp ce implementează un plan de restructurare aprobat. Ambele mecanisme oferă companiilor posibilitatea de a se redresa în condiții controlate, protejând locurile de muncă și relațiile comerciale esențiale.