Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Foto: CONAF

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează cu privire la proiectul Ordonanței de Urgență privind măsurile pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit CONAF, această ordonanță reprezintă o lovitură fiscală asupra afacerilor mici și mijlocii cu potențiale efecte negative asupra investițiilor, locurilor de muncă și economiei în general.

„Guvernul trebuie să examineze cu luciditate situația economică a României, în contextul tensiunilor globale, al inflației persistente și al incertitudinilor multiple, în care o lovitură fiscală dată afacerilor mici nu ar echilibra bugetul țării, deoarece ar stimula inflația, șomajul, falimentele și ar putea încetini creșterea economiei. Statul ar putea încasa mai mult dacă legislația fiscală ar fi simplă și clară. Mulți posibili antreprenori renunță să înceapă o afacere din cauza impredictibilității legislației fiscale și a complexității normelor aferente.”,

a precizat Cristina Chiriac, doctor în economie, președintă CONAF.

Mihaela Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise, consultant fiscal și președintă a Sucursalei CONAF București, a observat că impozitarea microîntreprinderilor ar trebui să sprijine activitatea acestora, cu toate că modificările fiscale deja aplicate au sensibilizat puternic afacerile mici, iar propunerile aflate pe agenda guvernului le-ar putea tripla povara fiscală.

„De la 1 ianuarie a anului 2023 plafonul pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus la jumătate (500.000 euro față de 1 milion euro) și cu condiții mai restrictive. Asistăm acum la condiții și mai aspre, respectiv creșterea impozitului de la 1 la 3% pentru microîntreprinderile care obțin venituri de peste 300.000 lei. Indiferent de acest plafon pentru microîntreprinderile care desfășoară activități în zona IT (editare și realizare de software, etc.), hoteluri, restaurante, activități juridice, asistență medicală generală sau stomatologică, vor plăti automat un impozit de trei ori mai mare decât în prezent pentru venituri până la 500.000 euro.”,

a menționat Mihaela Mitroi.

Inflația va fi o consecință colaterală a acestei creșteri puternice a presiunii fiscale, de aceea pentru a rezista în piață, antreprenorii vor fi nevoiți să majoreze prețurile pentru a face față noilor impozite. De asemenea, Mihaela Mitroi a remarcat că sub presiunea creșterii poverii fiscale, antreprenorii vor fi nevoiți să reducă sau să amâne investițiile.

„Companiile care au venituri peste pragul de 300.000 lei și care au o rată a rentabilității de peste 30% vor datora impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Cu alte cuvinte sunt penalizate microîntreprinderile profitabile, antreprenoriatul local fiind astfel descurajat să efectueze noi investiții.”, a explicat Mitroi.

De asemenea, au fost semnalate măsuri guvernamentale care descurajează investițiile individuale în mai multe afaceri mici, o schemă de impozitare care sfidează logica fiscală.

„Antreprenorii care au afaceri mici, dar diversificate (în mai mult de o microîntreprindere), vor ajunge să plătească impozit pe profit 16% dacă dețin mai mult de 25% în capitalul social – până acum fiind permisă deținerea în cel mult 3 microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, vor rămâne cu regimul fiscal de microîntreprindere doar pentru o singură afacere. În același timp, aceiași antreprenori cu afaceri diversificate vor deveni de asemenea plătitori de impozit pe profit, chiar dacă realizează o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, în cazul în care veniturile cumulate ale microîntreprinderilor deținute depășesc acest plafon și dacă acestea sunt considerate întreprinderi legate, ajungând în situația în care nu vor putea aplica regimul de microîntreprindere nici măcar pentru o companie.”, a spus Mitroi.  

Un alt aspect preocupant este posibilitatea ca antreprenorii să fie obligați să plătească impozite în avans, până la închiderea anului financiar, pentru ultimul trimestru. În condițiile în care de curând fusese aliniată plata impozitului, cu plata impozitului pentru celelalte companii, respectiv 25 iunie a anului următor, această măsură ar putea duce la îndatorarea afacerilor mici și chiar la falimentul acestora.

„O altă sarcină suplimentară pentru antreprenorii care își desfășoară activitatea în regim de microîntreprinderi este plata de avans a impozitului aferent ultimului trimestru al anului, respectiv până pe 25 decembrie, prin estimarea lunii decembrie la nivelul celei precedente”, a observat Mihaela Mitroi.  

„Toate aceste măsuri afectează posibilitatea microîntreprinderilor de a-și continua derularea afacerilor, pentru ca extragerea bruscă de disponibilități bănești prin impozite, conduce la o eventuală imposibilitate a acestora de a se dezvolta prin investiții, având în vedere posibilitățile limitate a unor surse de finanțare pentru acestea. Putem asista astfel la o reducere a numărului microîntreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața românească cu efecte asupra sustenabilității mediului economic din România.”, a conchis Mihaela Mitroi.

Cristina Chiriac a subliniat că presiunea fiscală intensificată asupra afacerilor mici și mijlocii a avut deja un impact negativ asupra pieței forței de muncă, reducând oportunitățile de angajare și determinând companiile să-și ajusteze nevoia de personal.

„România este singurul stat din Uniunea Europeană care a înregistrat, la finalul celui de-al doilea trimestru, o scădere a numărului de persoane ocupate față de aceeași perioadă din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat. Trebuie să observăm că această scădere a populației ocupate cu 1,9% nu poate fi efectul unei reduceri a personalului bugetar, care, deși anticipată, nu a avut încă loc. O eventuală înăsprire a fiscalității IMM-urilor și microîntreprinderilor, în contextul dificil al încetinirii economiei, al inflației persistente, al intensificării presiunilor de creșteri salariale și al creditării scumpe și limitate descurajează crearea de noi locuri de muncă și afectează creșterea economică. Atunci când afacerile mici și mijlocii se luptă să-și gestioneze povara fiscală, concedierile fac parte din strategia de supraviețuire a afacerii.”, a mai observat Cristina Chiriac, președintă CONAF.

„În esență”, Cristina Chiriac avertizează că „România nu-și poate asigura o creștere economică viguroasă cu majorări de impozite și taxe pentru a susține cheltuieli bugetare uriașe, în timpuri dominate de crize multiple și simultane. Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici și mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit și peste 160.000 de oameni s-au retras din piața muncii”. Mai mult, sub presiunea fiscalității excesive abilitatea antreprenorilor de a accesa banii europeni se reduce drastic. Și atunci, o măsură impusă de nevoia de a consuma banii europeni se dovedește a fi de fapt doar o nouă barieră ridicată în calea accesării fondurilor europene. Un efect de ricoșeu probabil neluat în calcul. Un deficit excesiv nu poate fi rezolvat printr-o fiscalitate prea mare, deoarece apare riscul alunecării economiei în recesiune. Winston Churchill a descris cât se poate de clar capcana fiscalității excesive și inoportune: „Ideea că o națiune poate ajunge la prosperitate cu ajutorul taxelor este una dintre cele mai rudimentare iluzii care a încurcat vreodată mintea umană.”

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, consideră că primul pachet de măsuri prezentat de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice, este un exercițiu de eficiență, însă poate afecta negativ antreprenorii mici și mijlocii.

Pachetul de măsuri propus de Premierul Marcel Ciolacu și Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reducerea numărului de posturi și limitarea unor beneficii pentru personalul bugetar, precum și plafonarea unor diurne, vouchere de vacanță și abonamente de telefonie. Guvernul ia în considerare și soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat și de reducere a numărului de directori și consilieri în companiile de stat pentru dezvoltarea economică și echilibrarea bugetului.

„Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creșteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creșterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci și asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: «Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de șomaj, iar bugetul își va purta singur de grijă». Planul privind măsurile alternative este ambițios și va putea fi implementat cu succes dacă guvernul își va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creșterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale și exagerate și recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale și de eficiența acestora.”,

a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

CONAF a constatat faptul că în analiza Consiliului Fiscal, unde este prezentată evoluția companiilor statului pentru 2021, doar câteva companii controlate de stat din cele 787 au fost eficiente, în timp ce restul au generat pierderi și au fost producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) și față de companiile partenere. Totodată, CONAF remarcă faptul că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficiente, iar bugetul statului să nu mai piardă bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate.

„Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor și a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”,

a observat Cristina Chiriac.

Prin urmare, statul trebuie să ia în considerare importanța listării unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori din București, ca parte a efortului de a rezolva dificultățile în încasările bugetare și de a tempera deficitul bugetar. Prin listarea acțiunilor la bursă, se preconizează că se poate obține un beneficiu imediat prin vânzarea acțiunilor, dar și unul pe termen lung, prin eficientizarea activității și creșterea profiturilor companiilor listate, ceea ce ar duce la dividende sporite pentru bugetul de stat.

Această prima etapă de măsuri pe care guvernul intenționează să le ia pentru temperarea deficitului bugetar ar putea „salva” doar 2,5 miliarde de lei din deficitul bugetar. Cu toate acestea, Ministrul Finanțelor a evitat să dea detalii privind următoarea tranșă de măsuri fiscale, care vor fi discutate în următoarele zile. Totuși, mediul de afaceri se arată îngrijorat de posibile schimbări fiscale și consolidarea fiscală este privită ca un exercițiu extrem de riscant, mai ales în contextul crizelor suprapuse, inflației persistente și incertitudinii în privința prețurilor energiei, precum și încetinirii economiilor partenerilor europeni. Astfel de măsuri trebuie analizate cu atenție, iar schimbările de fiscalitate nu ar trebui introduse în timpul anului fiscal.

Amplificarea deficitului bugetar în prima jumătate a anului este considerată riscantă, având impact asupra atragerii fondurilor europene și dezvoltării economice a României, care are nevoie de investiții. În ceea ce privește creșterea taxelor, matematica aplicată ecuației bugetare poate sugera că aceasta ar spori veniturile fiscale, dar în realitate, impactul majorării taxelor poate avea consecințe negative, precum creșterea prețurilor, reducerea consumului și presiune asupra afacerilor mici și mijlocii, ceea ce ar putea duce la o scădere a veniturilor fiscale. În plus, o creștere a prețurilor poate stimula inflația și menține nivelul ridicat al dobânzilor, afectând costurile creditării.

„Un alt efect nedorit și aparent ignorat al măsurilor din pachetul suplimentar care va afecta mediul de afaceri este incapacitatea antreprenorilor din firmele mici și mijlocii să acceseze fonduri europene, deoarece afacerile vor fi bulversate de noile condiții de impozitare, inflația va menține costurile de creditare la un nivel prohibitiv, iar băncile vor îngusta accesul acestor companii la creditare. Vom ajunge în situația nedorită de a face sacrificii pentru banii europeni pe care nu-i vom putea consuma în economie”,

a precizat președinta CONAF.

În privința eliminării facilităților fiscale și necesității unei revizuiri a formulei de calcul a fiscalității pe muncă, CONAF subliniază că, dacă guvernul analizează renunțarea la anumite facilități fiscale pentru unele ramuri economice, acest lucru ar trebui să fie însoțit de o reducere a fiscalității pe muncă. De asemenea, se menționează că impozitarea agresivă a muncii a dus la apariția unor serii de facilități fiscale pentru anumite domenii, percepute de restul angajaților ca fiind incorecte.

„Atragem atenția asupra bulversării activității microîntreprinderilor, care au fost strivite de modificări ale sistemului de impozitare în ultima perioadă, iar noi schimbări preconizate să fie aplicare vor distruge majoritatea afacerilor mici. Microîntreprinderile funcționează într-un mediu de reglementare incert și impredictibil, care va justifica abandonarea afacerilor, cu efect negativ asupra creșterii economice, șomajului și, implicit, asupra deficitului bugetar. În mai puțin de un an microîntreprinderile au trecut de la un sistem de impozitare pe venit la altul, cu obligativitatea angajării unui salariat, pentru ca acum să planeze perspectiva altor schimbări. Este un tratament agresiv al statului față de microîntreprinderi, care trebuie revizuit.”,

a declarat Cristina Chiriac.

În ceea ce privește intenția de a stabili cote diferențiate la impozitul pe proprietate, CONAF observă că există capcane și la grilele de prețuri în domeniul imobiliar, acestea nu sunt corecte, deoarece nu se colectează date de la Uniunea Națională a Notarilor Publici, singura care ar putea oferi prețurile reale de piață. Se consideră că actualele cote de impozitare trebuie menținute, iar majorarea veniturilor bugetelor locale ar trebui să se obțină printr-o colectare mai eficientă, nu prin majorarea impozitelor în contextul unei realități economice afectate de crize și incertitudini.

CONAF avertizează că majorările de taxe și impozitarea agresivă pot afecta mediul de afaceri, conducând la concedieri și la închiderea firmelor, ceea ce ar avea ca rezultat scăderea veniturilor fiscale. În schimb, susținerea afacerilor mici și mijlocii pot duce la creșterea locurilor de muncă și la creșterea veniturilor din impozite.