economie Archives - Pagina 11 din 40

În primele opt luni ale lui 2025, numărul companiilor din România aflate în insolvență a rămas aproximativ la fel ca anul trecut, cu o scădere de doar 2%, însă numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu 30%, ceea ce indică o schimbare în comportamentul companiilor aflate în dificultate. Totodată, pentru prima dată, instanța a confirmat un acord de restructurare în baza Legii 85/2014, reprezentând un moment foarte important pentru piața locală.

În perioada ianuarie-august au fost înregistrate în total 4.561 de cazuri de insolvențe, față de 4.657 în aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor CITR. Numărul companiilor cu un impact ridicat al insolvenței (cele cu active de peste 1 milion de euro) a scăzut de la 95 la 78. În același timp, numărul cererilor de concordat preventiv a urcat de la 145 la 189.

Sectoare sub presiune

Analiza CITR arată că vulnerabilitatea economică este repoziționată. Un număr total de 571 de insolvențe au fost înregistrate în sectorul transporturilor și depozitării, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul precedent, influențată de creșterea prețurilor la combustibili și de presiunea asupra marjelor. Un total de 201 insolvențe au fost înregistrate în sectorul serviciilor administrative și suport, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5%, determinați de dependența contractelor mari și a marjelor reduse. Pe fondul volatilității materiilor prime, industria extractivă a înregistrat o creștere cu 60% a numărului de insolvențe, în timp ce sănătatea și asistența socială a înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele considerate stabile nu au fost ferite de presiuni.

Între timp, sectoarele tradițional expuse la insolvențe au continuat să fie afectate, dar tendința de scădere se atenuează. Sectorul comercial a înregistrat 1.131 de insolvențe, o scădere de peste 8%, sectorul construcțiilor a înregistrat 947 de cazuri, o scădere de 2,87%, iar industria prelucrătoare a rămas neschimbat, cu 556 de cazuri. În HoReCa, numărul cazurilor de insolvențe a scăzut cu 9,24%, ajungând la 324.

Distribuția regională

Majoritatea cazurilor de insolvență continuă să fie concentrate în marile centre economice. București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor (412), Cluj (310) și Timiș (239), care împreună au reprezentat aproape jumătate din totalul național. Cu toate acestea, numărul cazurilor de insolvențe din județele Mehedinți (+88,9%), Saraj (+87,1%) și Jaromica (+48,3%) a crescut accentuat, ceea ce sugerează că presiunea se extinde către zone cu baze economice fragile.

Premieră în România: instanța a confirmat primul acord de restructurare

Un pas decisiv pentru consolidarea culturii de prevenție a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a primit confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare. Planul, validat juridic și economic, privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 de milioane de euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane de euro va fi realizată pe o perioadă de șase ani, oferind companiei premisele pentru continuarea activității.

„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție.”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Concordatul preventiv, soluție în creștere

Din ce în ce mai multe companii caută soluții de prevenție. În primele opt luni ale anului, 189 de societăți au depus cereri de concordat preventiv, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de anul trecut. Cu toate acestea, eficacitatea mecanismului a fost limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate.

„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Context internațional și perspective pentru finalul anului

La nivel global, cazurile de insolvențe sunt în creștere. Pe fondul unor costuri ale energiei și a unor condiții de finanțare din ce în ce mai stricte, Germania, Franța și Marea Britanie au depășit deja nivelurile pre-pandemice. Deși datele pentru primele nouă luni ale anului indică o aparentă stabilizare, România rămâne în conformitate cu tendința globală, iar CITR preconizează că este posibil ca insolvențele să se accelereze din nou în ultimele luni ale anului dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.

„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic.”, a clarificat Paul Dieter Cărlănaru, CEO CITR.

România a înregistrat cea mai mare creștere a volumului de marfă transportat din țările UE. Potrivit datelor Eurostat citate de Colliers, companiile de transport și logistică au raportat aproape 29 de miliarde de tone-kilometru de transport rutier în 2023, în creștere cu 69% față de acum un deceniu – ceea ce reprezintă cel mai rapid ritm din UE și de peste trei ori mai mare peste media comunitară. Piața spațiilor industriale moderne închiriabile înregistrează, de asemenea, o creștere puternică, extinzându-se de aproape cinci ori în ultimul deceniu și va ajunge la aproximativ 8 milioane de metri pătrați în 2025. Cu toate acestea, experții Colliers au remarcat că lipsa autostrăzilor și a căilor ferate moderne rămâne un obstacol major în calea dezvoltării sectorului logistic din România, subliniind nevoia continuării investițiilor mari în infrastructură.

„Nivelul de aproape 29 de miliarde de tone-kilometru transportate pe șosele este apropiat de cel al Ungariei, dar de peste șase ori mai mic decât al Poloniei. Cu alte cuvinte, chiar dacă România a înregistrat cea mai rapidă creștere a transportului rutier de marfă din Uniunea Europeană, diferența față de economii din regiune rămâne semnificativă. Dacă ținem cont de populație și de dimensiunea economiilor, volumul transportat de România ar trebui să fie cel puțin dublu față de Ungaria și la jumătate din cel al Poloniei. Pentru a reduce acest decalaj în următorii 10-15 ani, este necesar ca România să continue construcția de autostrăzi și modernizarea rețelei feroviare, cu atât mai mult în contextul actual, în care economia internă este sub presiune. Astfel de investiții ar mai compensa din slăbiciunile raportate în alte sectoare ale economiei și ne-ar pregăti pentru următorul ciclu de creștere.”, a detaliat Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

După ani de livrări record de autostrăzi, ritmul mult mai lent al construcțiilor și al inaugurarilor este de așteptat să încetinească semnificativ în perioada 2025-2026. Colliers a observat că această încetinire ar putea frâna dezvoltarea pieței logistice, precum și investițiile în spațiile industriale, ambele înregistrând o creștere puternică în ultimii ani. Totodată, datele Eurostat arată că peste 77% din mărfurile transportate rutier în România sunt livrări interne, reprezentând cea mai mare proporție dintre toate țările UE. Acest lucru reflectă, cel puțin parțial, nivelul mai redus al exporturilor românești.

Există totuși și un aspect care diferențiază România în mod pozitiv față de multe alte state europene. La o privire în ansamblu, potrivit datelor Eurostat care acoperă doar transportul continental, doar 54% din toate transporturile de marfă din România au loc pe șosea, sub media UE de 78%. În schimb, România are o pondere ridicată a transportului pe căi navigabile, în special pe Dunăre, care reprezintă aproximativ 20% din transportul total, a doua cea mai mare din UE. Această diversificare a modurilor de transport este un avantaj, dar nu compensează lipsa infrastructurii moderne în zonele cheie ale țării, a subliniat Colliers. Consultanții Colliers au subliniat că această diversificare a modurilor de transport este un atu, dar nu poate înlocui necesitatea unei infrastructuri moderne în zonele cheie ale țării.

„Suntem aproape de pragul de 8 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice închiriabile, o performanță remarcabilă dacă ne gândim că în urmă cu zece ani piața creștea într-un ritm foarte lent. Evoluția spectaculoasă din ultimii cinci ani arată că România se află într-un ciclu accelerat de dezvoltare, beneficiind de un moment foarte favorabil, de care ar trebui să profite pe deplin, pentru că, în următorii 5-10 ani, contextul se poate schimba, fie din perspectiva finanțărilor, fie a fondurilor europene.”, a completat Victor Coșconel.